Acest blog va poate ajuta cu rezultate live, actualizate non-stop din toate campionatele sportive ale lumii. De asemenea, aveti si programul meciurilor din intreaga lume, din hochei, baschet, fotbal, tenis, baseball si rugby.
 
Serivicul de livescore este gratuit si poate fi accesat de oriunde fara costuri ascunse fiind neconditionat! Nu necesita refresh deoarece se actualizaeaza automat la fiecare 20 de secunde iar dvs sunteti anuntat in ce meciuri live s-a marcat recent printr-un avertizor sonor implementat in scriptul de livescore!
 
Astfel, veti fi la curent cu toate rezultatele live si cu tot ce se intampla in toate sporturile practicate acum in intreaga lume. Pentru a accesa sectiunile de rezultate live va rugam sa dati un click pe bannerul de mai jos sau pe unul dintre urmatoarele linkuri, corespunzatoate cu sportul pe care doriti sa il evidentiati: Fotbal , Baschet , Tenis , Hochei , Rugby , Handbal , NFL .
 

Tipseri.com este unul dintre cele mai complete siteuri de pariuri din Romania la ora actuala. Va punem la dispozitie strategii si sisteme profesioniste pentru ca dvs sa aveti un profit cat mai mare.

 
Din experienta conturata in decursul a 2 ani de activitate in lumea pariurilor am reusit sa adunam informatii utile pentru toti pariorii, indiferent de nivelul lor de profesionalism sau de timpul petrecut la casele de pariuri online. Avem atat sfaturi pentru incepatori cat si strategii pentru pariorii avansati. 

Zilnic tipsterii nostri profesionisti va pun la dispozitie biletul zilei, o sursa sigura de castig. Pentru pariorii care vor sa fie la curent cu scorurile din fotbal, tenis sau baschet. Astfel, va oferim rezultate live fotbal, rezultate live tenis, rezultate live baschet, rezultate live rugby, , etc.

Prin simplul fapt ca ne vizitati siteul beneficiati de bonusuri uriase. Casele de pariuri va ofera bonusuri de 100% din sumele depuse numai pentru faptul ca le alegeti ca destinatii de pariuri online.

Va punem la dispozitie cote, clasamente, descrierea handicapului asiatic un ghid special pentru incepatori. sunt descrise elaborat, cu informatii reale si updatate saptamanal. Pariurile sunt o sursa de castig daca sunt tratate cu atentie si seriozitate.

Pentru asta incercam sa va ajutam sa treceti peste emotiile cauzate de un castig sau de o pierdere si sa pariati constant cu aceasi precizie castigatoare.

Forumul site-ului nostru va pune in contact cu comuniattea de pariori romani, despre care trebuie sa stiti ca in plan international conteaza destul de mult Va dorim mult succes in plasarea pariurilor! Puteti vizita site-ul aici!

Tags: rezultate live, cote luni, cote marti, cote miercuri, cote joi, cote vineri, cote sambata, cote duminica, predictii fotbal, predictii , livescore , football livescore , tennis livescore , rezultate in direct , biletul zilei , Pariul Live, Pariul Sigur, Bonusuri, download muzica, download filme, download mp3, muzica, Predictii Fotbal, Predictii, Referate Scolare, Muzica, Pariuri Sportive, Pariuri Online, Case de Pariuri, Pariuri, Biletul Zilei , Predictii Sportive, Biletul Zilei, Clasamente, Pariuri Sportive, Clasamente Fotbal,  Rezultate Live Fotbal , rezultate live tenis , rezultate live hochei , rezultate live baschet , rezultate live handbal , rezultate live nfl , rezultate live rugby . Biletul zilei , sistemul martingale , planul miza , sfaturile noastre , criteriul kelly .

duminică, 15 martie 2009

Aurul motilor ne-ar putea costa mai mult decat face

Ministerul Economiei si Ministerul Mediului joaca la cacealma cu Rosia Montana Gold Corporation, care nu renunta la aurul Apusenilor

Blocarea fara o justificare prealabila a proiectului de exploatare a aurului la Rosia Montana induce companiei Gabriel Resources costuri suplimentare de 45-50 milioane dolari/an, bani
pe care statul roman ar putea fi pus sa-i plateasca inzecit daca nu-si motiveaza decizia.
La aceste sume s-ar putea adauga alte penalitati si despagubiri, daca Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) ar da in judecata statul roman, pentru blocarea proiectului, in conditiile in care peste 73% din proprietatile aflate in zona au intrat deja in proprietatea canadienilor. Dupa acuzatiile aduse unor lideri maghiari, privind blocarea Proiectului Rosia Montana, compania canadiana Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) trece la a doua masura de intimidare a autoritatilor romane: reducerea activitatii si disponibilizarea a doua treimi din totalul personalului angajat. Reprezentantii companiei miniere, la care statul roman este partener cu 19% din actiuni, sustin ca au cheltuit pana acum peste 300 milioane dolari in Romania, bani pe care vor avea pretentia sa-i recupereze la un moment dat, in cazul in care nu vor incepe lucrarile de exploatare a zacamintelor de aur. Paradoxal, autoritatile romane continua sa traga de timp, fara a avea o pozitie clara fata de acest proiect, chiar daca statul este parte in el.

Mediul zice nu, Economia zice da
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a suspendat fara nicio explicatie EIM (Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului) si a refuzat acordarea catre RMGC a autorizatiilor de siguranta a barajelor, care fusesera deja aprobate anterior în cursul acestui an de catre o comisie de experti, blocand efectiv alte autorizatii si aprobari acordate anterior, motiv pentru care compania canadiana a decis sa-si reduca activitatile. Pe de alta parte, un alt minister, cel al Economiei si Finantelor, a avizat favorabil proiectul de exploatare a aurului la Rosia Montana, participand la compania de exploatare cu un procent de 19% din actiuni prin includerea in proiect a Companiei Miniere Minvest Deva. „Nu putem sa ne dezicem de aceasta realitate“, spun responsabili din MEF care doresc sa-si pastreze anonimatul. Acestia recunosc ca s-a creat o situatie cel putin paradoxala, care ar putea sa coste in viitor statul roman cel putin cateva sute de milioane de euro. Pana in momentul de fata, nicio autoritate din Romania nu a putut sa demonstreze vreo incalcare a legislatiei noastre de catre RMGC, motiv pentru care suspendarea autorizatiilor nu are nicio justificare. In cazul blocarii totale a proiectului, statul ar putea despagubi compania canadiana pentru sumele investite in descarcarile arheologice, pentru care au fost date, de altfel, aprobarile necesare. In schimb, canadienii s-ar alege cu proprietatile cumparate deja in zona Rosia Montana, fiind in situatia de a bloca orice alt proiect de dezvoltare a zonei. Nu in ultimul rand, statul roman ar putea fi obligat sa plateasca daune pentru nerealizarea proiectului, estimate in momentul de fata la cel putin 200-300 milioane euro.

Parlamentul si teama de cianuri
Economic si tehnic, proiectul Rosia Montana este viabil, recunosc specialistii din Ministerul Economiei. Daca exista probleme
din punct de vedere al mediului, acestea trebuie demonstrate, lucru care nu s-a intamplat pana acum. In lume functioneaza peste 80 de exploatari miniere aurifere, care folosesc aceeasi metoda de exploatare ca si cea propusa la Rosia Montana, respectiv pe baza de cianuri. Nu s-a consemnat niciun accident major pana acum, in schimb a aparut un puternic curent ecologic care contesta acest procedeu de tratare a minereurilor. Inclusiv in Parlamentul Romaniei exista o initiativa legislativa de interzicere a folosirii cianurilor, lucru pe care, pana in momentul de fata, nu l-a facut nicio tara din Europa, cu exceptia Cehiei, care nu are insa nicio exploatare aurifera. Proiectul celor de la Rosia Montana Gold Corporation respecta toate normele europene in domeniul mediului, lucru recunoscut chiar de autoritatile romane, iar studiul de impact este cel mai complex de acest fel realizat de vreo companie miniera. Daca el va fi aprobat, orice alta investitie in domeniul mineritului trebuie sa indeplineasca minimum de conditii cuprinse in studiul de impact amintit, ceea ce nu e deloc usor.
Specialistii in minerit mai sustin ca, data fiind concentratia scazuta de minereu de aur si argint de la Rosia Montana, metoda propusa de RMGC, de decopertare masiva a terenului, este singura viabila. Compania Minvest Deva, care a avut activitati de exploatare pana acum in aceasta zona, a devenit falimentara tocmai din cauza faptului ca nu putea sa excaveze intr-un volum foarte mare. De asemenea, o alta metoda de obtinere a metalului pretios, decat aceea cu ajutorul cianurii, nu poate fi utilizata la Rosia Montana pentru ca n-ar fi viabila.

Statul nu scapa de costurile ecologizarii
Dincolo de toate aceste aspecte de natura tehnica, un lucru este cert: statul roman trebuie sa hotarasca daca aurul de la Rosia Montana va fi extras sau daca aceasta zona va deveni una ecologica. Pentru cea de-a doua varianta sunt necesare insa cateva zeci de mii de euro, numai pentru ecologizarea zonei, ca urmare a exploatarilor de pana acum. Exista de altfel si o hotarare de guvern in acest sens, care prevede investitii de me-diu de peste 60 milioane lei, in prima faza, suportate in intregime de statul roman, indiferent daca exploatarea aurului va continua sau nu. Pana acum nu s-a alocat niciun leu.
Canadienii de la Gabriel Resources au decis deja sa suspende procesul de achizitionare a terenurilor, demarat din anul 2002. „Pana în prezent, 73% din proprietatile din amprenta proiectului au fost achizitionate într-un regim de cumparator voluntar-vanzator voluntar. Programul va fi suspendat în februarie 2008, desi data exacta din luna februarie va fi decisa prin consultare cu actionarii implicati“, a declarat presedintele Gabriel Resources, Alan Hill. Richard Young, vicepresedintele companiei, sustine ca, pentru fiecare an de intarziere a proiectului, statul roman pierde profit, taxe, impozite si redevente in valoare de aproximativ 75 milioane dolari, pierderile companiilor autohtone de la care se achizitioneaza bunuri si servicii find de 125 milioane dolari/an. In conditiile in care la Rosia Montana rata somajului depaseste 55%, deschiderea exploatarii RMGC ar crea circa 1.200 de locuri de munca
directe, in etapa de constructie, si aproximativ 600 de locuri de munca in perioada de operare
(16 ani). Canadienii estimeaza ca vor cheltui peste 1,5 miliarde dolari in Romania, iar statul roman ar beneficia de circa un miliard de dolari din profit, taxe, impozite si redevente. Asta in cazul in care se va lua o decizie clara. Ce castiga canadienii e alta poveste.

Siturile arheologice, primul abandon
Societatea RMGC a depus deja o plângere la Curtea de Apel Bucuresti împotriva deciziei Ministerului Mediului de a suspenda procedura de aprobare EIM si va depune în aceasta saptamâna o plângere administrativa împotriva refuzului de a acorda autorizatiile de siguranta a barajelor. „Aceste actiuni nu au nicio baza legala“, sustin cei de la RMGC, care anunta ca vor contesta in instanta orice actiuni ale oficialilor care nu respecta legea.
Unul dintre cele mai mari
programe care vor fi suspendate este programul de cercetari arheologice preventive al companiei. Asistat de 360 de localnici din Rosia Montana, pe durata realizarii efective a cercetarilor arheologice, personalul a fost, de asemenea, angajat în procesul de conservare a celor 41 de structuri istorice din oras, în urma unui efort care a fost recunoscut de Consiliul Europei ca fiind un „proiect exemplar“. Restaurarea efectiva a început de fapt, iar prima structura istorica restaurata va fi inaugurata pâna la începutul anului 2008. S-au cheltuit deja peste 10 milioane dolari pentru documentarea si conservarea siturilor miniere vechi, care se degradeaza din cauza factorilor naturali. Planul minei din Rosia Montana include decontaminarea mediului, estimata la 35 milioane euro, de poluarea generata de 2.000 de ani de minerit necontrolat, deficitar de fonduri, care a poluat la niveluri toxice sistemul hidrografic din zona Rosia Montana cu metale grele.

O tona de minereu, un gram aur
330 de tone de aur, peste 1.600 de tone de argint si venituri totale in urma exploatarii acestora de peste 3,2 miliarde dolari sunt principalii parametri economici ai proiectului de la Rosia Montana. Acesta presupune exploatarea aurului in cariere de suprafata, anticipandu-se extractia a circa 13-16 milioane tone minereu anual, pe o perioada de 17 ani. Se estimeaza ca la o tona de minereu excavat se vor obtine in jur de 1-1,5 grame de aur si 7,5 grame de argint. Productia anuala pe durata de viata a minei va fi de 550.000 de uncii de aur si 2,6 milioane de uncii de argint. Costurile totale ale proiectului se vor ridica la 2,1 miliarde dolari, in conditiile in care veniturile totale generate de proiect vor fi de 3,2 miliarde dolari. Canadienii spun ca ar obtine un profit net de peste un miliard de dolari si lasa sa se inteleaga ca un miliard de dolari ar incasa statul roman si comunitatea locala din taxe, impozite si redevente. Suma investita din 1997 pana acum este de peste 300 milioane dolari, valoarea lucrarilor viitoare aratand astfel:
investitie totala 605 milioane dolari
investitii in faza de constructie 437 milioane dolari
investitii in faza operationala 123 milioane dolari
costuri de operare 1,4 milioane dolari
venituri totale 3,2 miliarde dolari
costuri totale 2,1 miliarde dolari

Gaze 2008

Pretul gazelor naturale nu va creste cu doua cifre de la 1 ianuarie 2008, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute, intr-o conferinta de presa la Medias, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian. "Chiar daca pretul gazului din import va creste, vom face alinierea la pretul intern in asa fel incat sa nu atenteze la gradul de suportabilitate al populatiei", a spus Vosganian.


Acesta a anuntat ca doreste sa mentina cosul energetic dintre petrol si gaze la nivelul de crestere zero si in 2008, la fel ca in 2007. "Anul acesta, daca realizam un cos intre energia electrica, al carei pret a crescut cu circa 3%, si gazele naturale, care s-au ieftinit cu aproximativ aceeasi valoare, rezulta zero cresteri peste rata inflatiei. Acelasi lucru dorim sa-l realizam si in 2008", a explicat ministrul. Pentru anul 2008, acesta a precizat ca isi doreste ca tranzactiile cu energie de pe piata libera sa creasca cu 50% si ca pretul energiei sa aiba un efect anti-inflationist. "2008 va fi al doilea an al reformei in sistemul energetic, al dezvoltarii infrastructurii, modernizarii, investitiilor majore si marilor privatizari", a declarat ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian. El a spus ca se va axa pe trei tipuri de privatizare - vanzarea de active, listarile la bursa (impreuna cu investitiile strategice) si crearea de noi companii, in special in sectorul energiilor regenerabile. MEF doreste privatizarea CET Braila, dublarea investitiilor la Transgaz, care ar putea beneficia si de o noua listare la bursa, cresterea capacitatilor de depozitare ale Romgaz, imbunatatirea interconectivitatii Transelectrica si investitii majore pentru indeplinirea standardelor de mediu. In ceea ce priveste Compania Nationala a Huilei (CNH, aceasta ar putea fi inglobata intr-un complex energetic sau in viitoarea companie energetica de stat, pe care Guvernul intentioneaza sa o infiinteze, a mai spus Vosganian.

Orasele -"motoare" ale dezvoltarii Romaniei

Opt mari orase, la care se vor mai adauga alte doua sau trei, vor gestiona fonduri europene de milioane de euro.



Bucuresti, Ploiesti, Iasi, Craiova, Timisoara, Cluj, Constanta si Brasov vor fi, in urmatorii ani, locomotivele dezvoltarii regiunilor romanesti. Acestor opt mari localitati, desemnate drept poli de crestere a Romaniei, li s-ar putea adauga inca doua sau trei, dupa ce Comitetul de Monitorizare al Programului Operational Regional (CM POR) va discuta aceasta posibilitate cu reprezentantii Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA). Discutiile, care vor avea loc in aceste zile, ar putea include printre polii de crestere zona Galati-Braila, potrivit lui Laszlo Borbely, ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor.

Primele proiecte, la inceputul lui 2008

La finele saptamanii trecute, CM POR a aprobat criteriile de eligibilitate si selectie pentru proiectele din acest domeniu. Este vorba despre Axa prioritara 1 din POR pentru sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere. Urmeaza sa fie finalizat Ghidul Solicitantului, astfel ca in primele luni ale anului viitor sa poata fi depuse proiectele. Acestea trebuie sa fie intocmite de autoritatile locale din orase sau de asociatii de dezvoltare intercomunitara. Valoarea proiectelor variaza intre 500.000 si 45 de milioane de euro.

Aceasta axa are cea mai mare felie din banii alocati prin Programul
Operational Regional: 1,4 miliarde de euro din valoarea totala a programului de 4,4 miliarde de euro. Adica, o singura axa detine aproape 30% din bani, in timp ce celelalte cinci axe din program impart restul fondurilor. Cele mai sarace regiuni ale tarii vor primi cei mai multi bani, iar cele mai bogate - partea cea mai mica.

Poli de crestere

Ce reprezinta, de fapt, polii de crestere? Acestia sunt mari centre urbane, care, prin dezvoltarea lor, pot influenta
si impulsiona cresterea bunastarii oraselor si satelor din jurul lor. Sunt un fel de „motoare” ale dezvoltarii regiunilor Romaniei.

Inainte sa depuna proiecte pe Axa 1, orasele vor trebui sa elaboreze o strategie complexa de dezvoltare, care sa cuprinda cele mai acute probleme, necesitatile oamenilor, altfel spus tot ce se poate si trebuie facut cu fonduri europene, nu doar din POR, ci si din alte programe.

Polii de crestere au fost stabiliti dupa criterii foarte clare, ca sa nu se riste crearea de poli artificiali. Orasele care vor avea cea mai mare responsabilitate in cheltuirea celor peste 10 milioane de euro pusi la dispozitie pentru fiecare pol de crestere sunt cele cu peste 200.000 de locuitori, care au posibilitati sa creasca. De asemenea, trebuie sa fi atras multe investitii
straine, sa aiba un PIB in crestere si sa ofere multe locuri de munca.

Orasele-poli de crestere nu vor primi insa decat sub 50% din banii alocati pe regiuni. Restul fondurilor vor merge catre proiectele oraselor mici, care imbunatatesc viata multor oameni din zona. Aceste orase mai mici, cu potential de dezvoltare economica si sociala sunt considerate „poli de dezvoltare” urbana si pot atrage finantari de peste 5 milioane de euro.

CONVERGENTA

Bucurestiul este un „caz special”

O viata
mai buna in orase prin iluminat, canalizare, transport public, spatii verzi, gaze, telefonie, centre de divertisment si locuinte sociale. Toate acestea pot fi obtinute cu fonduri europene pentru sprijinirea dezvoltarii oraselor-poli de crestere. Despre cum si cand se pot realiza aceste lucruri am discutat cu Laszlo Borbely, ministrul dezvoltarii.

EVZ: Sunt privilegiate orasele-poli urbani?
Laszlo Borbely: Acesti poli de crestere nu sunt localitati privilegiate fata de altele. Administratia de aici are o responsabilitate mai mare, deoarece vor fi proiecte mari care vor atrage fonduri nu numai din POR, ci si din alte programe operationale sectoriale. Polii de crestere inseamna atat acel municipiu, oras mare care este centrul, cat si localitatile din jur, care poate sa mearga pana la 50 de km de acea localitate. In primul rand, trebuie sa aiba ei o strategie, un plan de actiune in care sa fie prezente proiecte integrate.

Cum au fost selectate aceste orase?
Polii de crestere sunt orase mari, iar pentru stabilirea lor se ia in considerare posibilitatea de dezvoltare, strategia lor, cati investitori au venit in ultimul an, situatia demografica, a locurilor de munca
, cat a crescut
PIB-ul in ultimii ani.

Cati bani vor reveni acestor orase pentru proiectele de dezvoltare?
Acesti 1,39 miliarde de euro sunt impartite pe regiuni intre 8,3%, cea mai mica alocare, pentru Bucuresti-Ilfov, si 16,32% cat are regiunea Nord-Est, care este cea mai saraca. Deci, cea mai saraca regiune primeste cel mai mult, iar cea mai bogata - cel mai putin. Regiunile au propus ca polii de crestere sa primeasca intre 20% si maximum 40% din acesti bani. Restul va merge la orasele mai mici.

Ce proiecte vor obtine finantari pe Axa 1?
Depinde de strategia fiecarui pol de crestere. De exemplu, Timisoara are deja doua proiecte de reabilitare a centrelor istorice. Sunt finantate proiectele care cuprind cladiri istorice, zona verde, pista pentru biciclisti, canalizarea localitatilor, proiecte mici de gestionare a deseurilor. Sau pentru transportul urban care leaga orasul de localitatile invecinate.

De ce proiecte are nevoie regiunea Bucuresti-Ilfov?
Bucurestiul e un caz special, are cei mai multi bani din tara si multe proiecte demarate. In regiunea Bucuresti-Ilfov, Capitala este inconjurata de comune foarte mari si puternice. E un pol de crestere cu comune in jur. Aceste comune bogate s-au dezvoltat destul de haotic, fara o conceptie convergenta cu Bucurestiul si au deseori probleme cu neasigurarea utilitatilor. E nevoie de o actiune convergenta a Bucurestiului cu comunele invecinate.

Poliţă de viaţă sau pensie facultativă?

Deşi urmăresc un scop comun – asigurarea unui venit după ce beneficiarul îşi întrerupe activitatea
– poliţele de viaţă continuă să atragă clienţi şi după lansarea pensiilor private. Asigurătorii speră chiar la creşteri peste cele din anii trecuţi.

Până acum, românii care nu voiau să trăiască la pensie doar din banii oferiţi de stat puteau contracta o asigurare de viaţă care permitea plata unei rente viagere după expirarea unui anumit termen. De anul acesta, aceeaşi nevoie o îndeplinesc şi pensiile private obligatorii, şi pensiile facultative. Totuşi, asigurătorii nu se tem că pensiile private le vor muşca o parte din piaţă. Ba din contră, se aşteaptă la creşteri mai mari.

„Aşa s-a întâmplat şi în cazul Poloniei, unde, odată cu lansarea fondurilor de pensii obligatorii, asigurările de viaţă au avut creşteri foarte mari, peste nivelurile din anii precedenţi“, susţine Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life. De aceeaşi părere este şi Crinu Andănuţ, directorul general al Allianz-Ţiriac Pensii: „Asigurările de viaţă şi pensiile facultative sunt produse total diferite. Amândouă vor avea o evoluţie crescătoare în perioada următoare“.

Reprezentanţii fondurilor de pensii facultative şi cei ai companiilor
de asigurări de viaţă nu văd cele două produse ca unele care se pot substitui între ele, ci mai degrabă ca servicii complementare. „Beneficiile oferite fac complementare cele două produse. La baza asigurărilor stă garanţia capitalului şi gradul redus de risc. Pensiile facultative nu oferă o garanţie absolută a capitalului, ci mai degrabă una relativă şi au un grad de risc mai ridicat“, explică Alexandrescu. „Pensia facultativă, respectiv asigurarea de viaţă tradiţională sunt produse care împreună pot oferi un venit satisfăcător la pensie pentru români“, spune Andi McLennan, director de marketing
&propositions de la Aviva.

Pensiile facultative şi asigurările de viaţă funcţionează în mod asemănător.

Asemănări şi deosebiri

Beneficiarul plăteşte contribuţii către administratorul fondurilor pe o perioadă de mai mulţi ani. La sfârşitul acesteia, poate primi banii înapoi sub forma unei pensii. Între cele două servicii există însă o serie de deosebiri. În cazul pensiilor, contribuţiile se plătesc lunar, iar banii sunt reţinuţi şi viraţi de angajator. În cazul asigurărilor, frecvenţa plăţilor este mai mică, iar sarcina achitării acestora îi revine clientului. În plus
, asigurările de viaţă sunt mult mai flexibile şi pot acoperi riscuri care nu intră sub incidenţa pensiilor facultative. De exemplu, în caz de deces, asigurătorul poate achita ratele la credit sau poate plăti renta unui terţ beneficiar. De altfel, acesta este şi principalul argument al asigurătorilor atunci când spun că piaţa va creşte în continuare. „Estimăm că până în 2010 piaţa asigurărilor de viaţă va ajunge la un miliard de euro“, spune directorul AIG. Potrivit acestuia, diferenţierea dintre asigurările de viaţă şi pensiile private o vor face consultanţii, care vor recomanda fiecăruia produsul care i se potriveşte mai bine. „Cred că asigurările de viaţă sunt indicate persoanelor cu activitate intensă, care au persoane dependente
în întreţinere“, spune Alexandrescu.

Primele asigurări de viaţă au fost lansate în România în urmă cu aproape zece ani. Chiar şi după această perioadă, piaţa a rămas slab dezvoltată.

Creşteri mari, volume încă modeste

Potrivit Comisiei de Supraveghere a asigurărilor, pentru 2007 se estimează un volum al primelor brute subscrise de 400 de milioane de euro, faţă de 336 de milioane anul trecut. Principalii jucători pe piaţa asigurărilor de tip unit-linked sunt ING şi Allianz-Ţiriac, care deţin 81% din piaţă, iar valoarea medie a primei anuale este de 400 de euro. În cazul poliţelor de viaţă prin care asigurătorul preia şi riscuri, precum cel de invaliditate, deces sau de neplată, şapte companii îşi dispută 80% din piaţă, iar valoarea primelor este mult mai mică - 34 de euro pe contract. Nici pensiile facultative, lansate în mai 2007, nu au avut parte de un start mai bun. Dacă în vară existau estimări potrivit cărora pensiile facultative vor atrage 200.000 de participanţi până la sfârşitul anului, cifrele s-au dovedit mult prea optimiste, un nivel mai realist fiind de 30.000 de participanţi. O serie de jucători mari de pe piaţa asigurărilor de viaţă, precum AIG Life, Asirom, Generali sau Grawe, n-a intrat încă pe piaţa pensiilor facultative.

Marii coloşi energetici vor să bage bani în turbine eoliene

Marile proiecte de investiţii în energia
eoliană ar putea demara în următorii doi ani de zile, mai multe
companii
din domeniul producţiei de electricitate anunţându-şi intenţia de a amplasa în România turbine cu puteri ridicate. În prezent, intenţiile respectivelor societăţi sunt la stadiul declarativ, fără vreo mişcare concretă în acest sens. „Încă nu a venit nimeni la noi să ceară autorizaţie de înfiinţare, deşi multe companii spun că intenţionează să investească în turbine eoliene.

Mulţi însă fac studii, evaluări, măsurători“, a declarat pentru Mediafax Nicolae Opriş, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Şi-au manifestat dorinţa de a intra pe această piaţă italienii de la Enel, care sunt prezenţi în România în sectorul distribuţiei de electricitate, Eviva Nalbant, o subsidiară a Martifer, producătorul de biodisel care are o fabrică la Lehliu, distribuitorul de energie Electrica, cehii de la CEZ, care deţin fosta Electrica Oltenia, Butan Gas, compania deţinută de unul dintre cei mai bogaţi români, Iosif Constantin Drăgan, nemţii de la E.ON, austriecii de la Verbund etc.

„Dacă îi adunăm pe toţi care şi-au exprimat interesul, depăşim 10.000 MW (capacitate instalată)“, spune Alexandru Săndulescu, director în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. Asta ar însemna o putere instalată, numai pe bază de energie eoliană, ce reprezintă două treimi din capacitatea totală existentă a României, adică termocentrale, două reactoare nucleare şi hidrocentrale. Iar la nivel mondial ar reprezenta aproape 10% din puterea instalată în turbine eoliene.

Între un milion şi 1,4 milioane de euro pe un MW pentru o centrală eoliană

Reprezentanţii General Electric Energy, unul dintre principalii producători mondiali de turbine eoliene, spun că în România primele proiecte vor demara în 2008-2009. Problema cu care se confruntă un potenţial investitor este aceea că producătorii de astfel de echipamente livrează turbinele după doi ani de la comandă din cauza avalanşei de solicitări din întreaga lume. Siemens, un alt jucător important de pe piaţa mondială de producţie a echipamentelor
energetice, nu a primit până azi nicio o comandă din România, susţine Petru Ruset, directorul diviziei româneşti a Siemens de generarare, transport şi distribuţie a energiei, citat de Mediafax.

O investiţie într-o centrală eoliană variază între un milion şi 1,4 milioane de euro pe un MW. Ca să fie profitabilă, o centrală eoliană trebuie amplastă într-o zonă cu vânt care bate în medie cu peste 11 metri/secundă. În România, cele mai bune zone în acest sens sunt litoralul Mării Negre, Dobrogea, şi zonele înalte.

PD-L, ultimul santaj

„Daca duminica viitoare ar avea loc alegerile pentru Parlamentul Romaniei…?“ - stiti intrebarea-tip din sondajele de opinie - teoretic, n-as avea nici un motiv sa spun ca as vota cu PD-L. Cel mai probabil, as bifa „Nu stiu“ sau „Nu m-am hotarit“.

Stiu ca, pentru unii, acesta nu e cel mai dragut raspuns. Il urasc atit sondatorii pentru care indecisii reprezinta cosmarul meseriei lor, cit si fanaticii noului partid pentru care a nu fi deja convins e mai grav chiar decit a vota cu „dusmanul“ (vezi potopul de blesteme din zona „prezidentiala“ cu care s-au ales cei ce-au facut imprudenta de a recunoaste ca n-au fost la vot pe 25 noiembrie). Iata si argumentele ingratei mele indecizii.

Dupa 17 ani in care am tot votat ca sa nu cistige ceilalti, cred ca am dreptul moral sa-mi pretind s-o fac macar acum pentru cineva si ceva anume. Cu PNL nu ma simt afin, pentru ca, desi ideologic liberalismul mi-e cel mai aproape, partidul condus de Tariceanu nu-mi da senzatia ca s-ar adresa unora ca mine. Programatic, e inconsistent. Cu exceptia cotei unice, nici un alt proiect major de sorginte liberala n-a fost pus in aplicare sau dus pina la capat. PNL ar fi trebuit sa fie campionul descentralizarii, reducerii birocratiei si austeritatii bugetare. N-a fost si nu este. In loc de stat minimal avem doar stat care se face uneori mic si inchide ochii. Liberalii au poate cea mai incoerenta politica de cadre dintre toate partidele importante din Romania. Promovarea pe criteriul apartenentei de gasca functioneaza la toti, dar la liberali pare sa fi devenit lege. Si cum gastile sint mereu in competitie, Tariceanu intervenind ferm doar atunci cind are un interes pur personal, rezultatul e intotdeauna imprevizibil si adesea halucinant. Nu in ultimul rind, PNL si-a ratat, absolut imbecil, si vocatia mostenita din anii ’90, cea de partid al elitelor non-comuniste si antifeseniste, inca destul de influente in viata publica.

PSD nu poate fi convingator nici macar pentru un social democrat autentic. Atit timp cit are de ales intre un viitor incert (Mircea Geoana) si un trecut indecent (Adrian Nastase), intre Vasile Dancu si Marian Vanghelie sau intre Cristian Diaconescu si Marian Oprisan, singura solutie de bun-simt e sa mai astepte. Dar toate astea nu mai reprezinta un motiv suficient pentru a vota cu PD-L. Nu mai e loc de un asemenea santaj. Daca vor un vot cinstit, pedelistii ar trebui sa mai puna si ceva de la ei. Problema e ca nu prea au ce. Pentru ca singura noutate a noului partid e acelasi vechi pompier de serviciu al partidelor si politicienilor care vor sa se scoata pe ultima suta de metri, Theodor Stolojan. PD-L s-a nascut din esecul PD de la europarlamentare si al lui Traian Basescu de la referendum si din frica ambilor de urmatoarele. E o constructie care pastreaza toate tarele PD-ului, cele care i-au tinut in casa pe o parte dintre romani in 25 noiembrie: lipsa de proiect propriu, indolenta celui care se simte deja pe cai mari, iresponsabilitatea celui ce confunda slabiciunea celorlalti cu un cec in alb in propriul buzunar.

PD-L e Alianta pe care au votat-o romanii in 2004, dar pe care petro-liberalii au tradat-o intre timp. E implinirea proiectului lansat de Traian Basescu si Theodor Stolojan in 2003, sustine cu aplomb Emil Boc. Nu stiu ce intelege vechiul sef de partid nou prin Alianta din 2004 sau proiectul politic din 2003, dar parca atunci eram mai putini. Iar din pacate pentru noi, cei de-acum, ei sint cam aceiasi.

Lumea politica din jurul lui Basescu

Anul politic 2007 a fost marcat de Basescu. De succesele si insuccesele lui, la care s-a raportat toata lumea politica. Nu e o lauda sau o critica. E o constatare. Anul se termina cu un act politic major care sta tot sub semnul lui Basescu: înfiintarea partidului prezidential PD-L, prin unificarea PD cu PLD. Înfiintarea PD-L sfideaza pur si simplu logica politica. Aparitia noului partid înseamna disparitia PD, câstigatorul net al alegerilor europarlamentare cu 28% din voturi, creditat de INSOMAR cu 40% din intentiile de vot chiar în momentul desfiintarii sale. Basescu, Boc, Stolojan etc. ignora astfel dorinta electoratului. Tocmai ei, care în campaniile 2007 considerau ilegitime chiar institutii cum sunt Guvernul (de 20%) si Parlamentul (cei 322 care nu-i mai reprezinta pe alegatori) numai pentru ca aduna scoruri mici în sondaje.

Începutul anului 2007 a marcat o lupta pe viata si pe moarte (politica) între Traian Basescu si Guvernul României care a dus, pe 19 aprilie, la suspendarea din functie a presedintelui de catre Parlament pentru repetate încalcari ale Constitutiei. E un esec de
proportii al presedintelui care, astfel, s-a izolat pe scena politica si s-a singularizat între presedintii tarilor membre UE. Referendumul pentru demiterea presedintelui de pe 19 mai a aratat însa ca Basescu conteaza pe o popularitate importanta: 74,3% au votat pentru el din cei 44% care s-au prezentat la vot, adica circa o treime din alegatori. Este fara îndoiala principalul succes al lui Basescu: unul de imagine. În rest, scoaterea PD de la guvernare si votul masiv de învestitura pe care Parlamentul l-a dat guvernului Tariceanu II pot fi trecute si în contul negativ al presedintelui. Ca si esecul politicii împotriva lui Tariceanu si a PNL sau invalidarea referendumului pentru uninominal. Succesele lui Basescu sunt cele ale unui sef de partid: scorul de 28% al PD la europarlamentare, un partid care în 2004 aduna în sondaje în jur de 10%, si cel de 7,7% al PLD, partid înfiintat de circa sase luni. Dar cele doua partide nu mai exista. Ramâne PD-L, un partid la remorca lui Traian Basescu, care va depinde în anul electoral 2008 exclusiv de popularitatea mentorului sau.

Cine greşeşte nu plăteşte!

Numele medicilor
care au intrat cu bisturiul în populaţie sunt secrete

Sebastian Lungu s-a născut la
maternitatea Spitalului Universitar din Bucureşti cu multiple handicapuri. Se spune că toate acestea s-ar fi petrecut ca urmare a neglijenţei medicilor. Unul dintre ei mai primise un avertisment faţă de felul în care îşi face meseria. Pentru o astfel de ispravă, medicii implicaţi în această poveste au primit un an de suspendare a dreptului de practică. După care se vor întoarce zeloşi la locul de muncă. Adevărat film horror!

Un alt bebeluş, Andrei Tudose, a venit pe lume sănătos, la maternitatea Spitalului Elias, dar neglijenţa şi mizeria l-au lăsat orb pe viaţă. Până acum nimeni nu a fost sancţionat pentru malpraxis, ba mai mult
, spitalul în cauză a sărit să-şi apere prestigiul şifonat de scandal.

Nu e prima dată. Nu de mult, prin maternităţi circula fără probleme un streptococ. A fost nevoie să moară câţiva bebeluşi pentru ca medicii să declanşeze, alături de procuratură, anchete pentru a descoperi cauza şi vinovaţii. Nu au căutat prea mult - vinovate au fost declarate mamele că nu s-au îngrijit de sănătatea copiilor. Dar lista isprăvilor glorioase înfăptuite de medici în cotidiana lor luptă cu pacienţii şi bolile
lor ar putea continua la nesfârşit.

Cert e că, atunci când am cerut să se facă publică lista nominală a medicilor care au primit sancţiuni, Colegiul Medicilor, adică breasla profesională care apără interesele şi integritatea exercitării acestei nobile meserii, a refuzat categoric. „Nu suntem obligaţi să vă dăm aceste informaţii", a sunat răspunsul Colegiului. Care ne-a furnizat informaţii generale, însumate într-o aritmetică birocratică de tip caragialesc, nu şi numele medicilor vinovaţi de malpraxis.

Numele medicilor care au intrat cu bisturiul în populaţie este secret de serviciu. Nu ştim nici măcar care sunt pedepsele în caz de malpraxis. Profesioniştii din Colegiul Medicilor nu ne spun care e soarta celor care fac de râs breasla, însă înţeleg ca, atunci când un doctor nu şi-a plătit cotizaţia către organizaţie timp
de şase luni, să-i ridice dreptul de practică. Culmea este că refuzul categoric al Colegiului de a face publice nişte informaţii de bun-simţ este acoperit de o lege imperfectă, nr. 544/2001, şi de o interpretare personală a articolelor din Constituţie.

Până la schimbarea legii pacienţilor, nu le rămâne decât să meargă orbeşte la medic, rugându-se ca doctorul cu pricina să nu aibă prea multe cadavre în dulap sau ca măcar de data aceasta să nu-i tremure mâna.

Educaţia, corupţie cu subiect unic

Până unde poate ajunge corupţia în învăţământul românesc? V-aţi pus sigur această întrebare, dacă sunteţi părinţi înnebuniţi la gândul viitorului fiului sau fiicei dv., care vor trăi într-o societate cu sistemul de valori pe care-l cunoaştem noi pulverizat.

Dacă sunteţi părinţii, bunicii, unchii, mătuşile, fraţii şi surorile unuia dintre cei 212.661 de elevi ai claselor a VIII-a, care au susţinut, în premieră, teza cu subiect unic în semestrul acesta, cu siguranţă aţi înţeles că minciuna, furtul şi corupţia s-au întins pe tot sistemul de învăţământ românesc, iar efortul de a ne reveni va fi uriaş. Asta pentru că unii domni şi unele doamne profesoare, dascălii pe care i-am privit ca pe cel mai important corp de elită al intelectualităţii româneşti, şi-au probat neprofesionalismul şi necinstea.

S-a copiat pe rupte la tezele unice, s-au cunoscut subiectele, supraveghetorii i-au lăsat pe copii să rezolve în grup subiectele, asta când nu le-au dictat chiar ei. Ba chiar, la o anumită şcoală, profesorul de la clasă a sugerat părinţilor şi suma care trebuie strânsă şi cum să se dea aceasta supraveghetorilor. Acestea sunt doar câteva dintre semnalele, reclamaţiile şi informaţiile pe care redacţia noastră le-a primit în ultima săptămână.

Ceea ce ar fi trebuit să fie o teză normală, nestresantă, neviciată nici de emoţii, dar nici de mârşăvii, a devenit o mare cacealma educaţională. Decizia ministerului de a trece la evaluarea continuă, pe care statele UE o realizează în învăţământul obligatoriu, e viciată, deturnată de mentalitatea cretină că avem nevoie doar de diplome, nu şi de oameni care să ştie carte.

După atâtea experienţe urâte, cu copiatul şi vânzarea subiectelor, din ultimii trei ani, am crezut sincer că, ridicând presiunea de pe nota de la examen, se va contracara şi corupţia. M-am înşelat şi eu, şi toţi aceia care gândesc că modernizarea şi europenizarea învăţământului românesc trebuie făcute urgent şi fără nici o ezitare.

Atâta timp cât nota obţinută de elev are importanţă pentru viitorul lui educaţional, obţinerea acesteia nu se va face, firesc, cum se întâmplă în toată lumea civilizată, prin muncă şi seriozitate, ci se va prefera calea uşoară a furtului. Şcoala românească a preluat şi dezvoltă cea mai urâtă faţă a României postdecembriste: corupţia, înşelătoria, şmechereala. Ce să-i răspunzi unui elev de 13, 14 ani, când te întreabă de ce el, care te-a ascultat şi n-a copiat, a luat nota 6, iar colegul său, care a furat, a luat 10? Deja, cred, problema dramatică nu mai este aceea a elevilor pe care părinţii şi dascălii îi învaţă să fure, ci a elevilor care se încred în ceea ce le spun părinţii şi unii dascăli, care mai au încă un sistem de valori.

După mine, prima soluţie ar fi aceea de a normaliza sistemul, scoţând definitiv numai cele câteva note din calculul mediei generale. Apoi şi pentru dascăli ar trebui făcut ceva. Ar fi cazul ca ministerul să nu mai acorde salariul de merit pe baza criteriilor actuale. Aceasta, deoarece, acolada minciunii se încheie la dascăl, împins de punctajele ministerului – se punctează rezultatele la examene, la olimpiade – să facă rabat calităţii, dacă vrea să ia 10 lei în plus la chenzină. Şi, cel mai sigur, ar trebui ca, urgent, Statutul personalului didactic să fie amendat, în sensul în care profesorii corupţi să poată fi eliminaţi din sistem.

Fiindcă nimic, dar nimic nu este mai odios decât un dascăl care schilodeşte mintea şi sufletul unui copil. Din nefericire, se pare că numărul acestora a depăşit masa critică, ceea ce e cu adevărat un dezastru.

Locotenenta lui Bivolaru, de la Europa Libera la integrarea in absolut prin pornografie

Din nou despre cei care conduc MISA si pornografia în stil mare. Una dintre doamnele cu greutate în Miscarea de Integrare Spirituala în Absolut (MISA), persoana importanta din esalonul superior al acestei miscari, poate fi vazuta în scenele fierbinti ale unui film porno hard. Dupa ce am dezvaluit legaturile dintre filmul „Secretele seductiei“ si membrii importanti MISA, am primit mai multe replici din partea Miscarii, care mai de care mai fanteziste, ca sa nu spunem de-a dreptul ilare. Una dintre acestea se refera la un pariu. Sefii MISA, prin biroul lor de presa, afirmau ca Miscarea e dispusa sa ne provoace la un pariu substantial în valoare de 100.000 euro, pe care îl vom câstiga daca demonstram ca protagonista din „Secretele Seductiei“ - productia porno care a stârnit un scandal de pomina pentru ca anumite secvente fierbinti au fost filmate în doua biserici constantene - Sf. Anton, romano-catolica, si Sf. Mihail si Gavril, ortodoxa - este cursanta MISA.

În respectivul film porno jucau mai multe femei tinere. Nu stim exact la care din ele se referea biroul de presa. Insa, daca tot îi place sa parieze, îl provocam si noi la unul. Doar pe un leu. E adevarat ca Oltea Mutulescu, sefa publicatiei Yoga Magazin, persoana cu greutate în MISA, ziarista care i-a luat în nenumarate rânduri apararea lui Gregorian Bivolaru, membra cu greutate în mai multe fundatii si societati care au legaturi cu MISA, joaca în filme porno? Raspuns corect – “Da!“ Unul dintre acestea se numeste „Sisters in love“. Si nu întâmplator, reclama respectivului film porno se afla în acelasi calup publicitar cu „Secretele Seductiei“ ori „Pasajul magic“, în care star porno este însusi Mihai Stoian, numarul 2 în MISA, cel care aduce sectantilor din România “mesajul“ lui Bivolaru la spiralele organizate de secta la Costinesti ori Herculane.

INTERZIS MINORILOR!!!

Dar sa ne întoarcem cu un an în urma. Atunci, mai precis în noiembrie 2006, Fundatia Cultural Umanitara Sophrozin, tot un pui MISA, batea scolile cu tot felul de spectacole ciudate în care, dupa ce se vorbea despre Dumnezeu, publicul între 7 si 70 de ani era pus sa se „concentreze“ pentru a intra în comuniune cu îngerii, stelele, galaxia, universul s.a.m.d.

Curriculum vitae al Oltei Mutulescu, de pe siteul Societatii Artie Diem, un pui al MISA. Dupa cum se vede, doamna Mutulescu este filoloaga si a lucrat si la prestigiosul post de radio Europa Libera


Integrare in pornografie si tacere Nu faptul ca cineva joaca intr-un un film porno e grav. Pâna la urma, e o chestiune de optiune individuala. Însa, daca respectivele personaje - azi ne referim în special la Oltea Mutulescu - se ocupa de organizarea de spectacole prin scoli, în cadrul carora cei de la MISA isi pun aripi de mucava si le vorbesc copiilor despre îngeri si Dumnezeu, într-un mod pe care multi parinti nu-l accepta, e bine sa se stie ca o alta pasiune a doamnei este pornografia. Mai ales ca fundatiile în care Oltea Mutulescu are un cuvânt greu de spus sunt acuzate de fosti adepti MISA de faptul ca, prin intermediul unor membri ai acestor fundatii, au convins minore sa joace în productii porno. Adevarat, acest fapt nu a fost inca dovedit, însa este clar ca multora dintre tinerele care evolueaza în aceste filme nu li se spune ca repectivele productii vor fi comercializate pe piata. Dar asta e o alta chestiune, despre care vom vorbi cu alta ocazie. Nu am reusit sa o contactam pe Oltea Mutulescu, desi am cautat-o telefonic la sediul MISA din Pipera si i-am transmis ca vrem sa vorbim despre filmul „Sisters in love“.
Atunci când mai marii MISA sunt prinsi cu mâta în sac, când se demonstreaza ca ei se integreaza în absolut prin pornografie, tac mâlc. Or, pentru un articol publicat în partea de jos a unei pagini din „Gardianul“, trimit un drept la replica care se întinde pe cinci pagini de ziar, tocmai în ideea ca daca ocupa un asemenea spatiu nu poate fi publicat.

"Cred ca Romania este intr-o perioada de mari sperante"

Henry Kissinger este un om profund preocupat de limite si de (re)cunoasterea acestora in politica. El distinge in interviu trei categorii de oameni politici: marii oameni de stat, care forteaza limitele superioare, mediocrii, care se multumesc sa actioneze in interiorul limitelor, si nesabuitii, care isi depasesc limitele si pun in pericol propria societate si restul lumii.
In aceasta cheie poate fi citita interpretarea data
de Kissinger celebrului binom "realism versus idealism" in politica internationala.Kissinger nu se declara impotriva politicii wilsoniene de promovare a valorilor, dar pretinde ca acestea sa fie adaptate realitatilor istorice. Din acest punct de vedere, de exemplu, incercarea de a impune un regim democratic in Irak depaseste limitele si posibilitatile Americii.


Marele om de stat Kissinger a fortat limitele impuse de razboiul rece la inceputul anilor ’70, cand Statele Unite au apelat la Romania comunista a lui Ceausescu pentru a realiza o deschidere spre China in scopul de a ingradi influenta
URSS.
Gasirea unor solutii
in Kosovo si, in general, in Balcani este limitata de faptul ca harta etnica a regiunii nu permite constituirea unor state pure din punct de vedere etnic. In schimb, spune el, America este perfect capabila sa gestioneze singura relatia cu Rusia si nu e nevoie ca Romania sa se constituie in mediator intre Rusia si Occident. Romania nu ar trebui sa isi propuna un asemenea obiectiv de politica externa, care, se pare, ii depaseste limitele.


Revista "Time" l-a declarat acum 30 de ani pe Henry Kissinger "omul cel mai indispensabil al lumii", iar ultimul sau biograf crede ca secolul al XXI-lea inca ii mai asteapta succesorul. Strateg al razboiului rece, constata cat de complicata a devenit lumea dupa caderea URSS. S-a intors in Romania dupa mai bine de 30 de ani, regasind-o "dinamica" si orientata spre viitor.


» Prima dvs. vizita in Romania a fost in august 1969, cand erati consilierul pentru probleme de securitate nationala al presedintelui Nixon. Vizita la Bucuresti v-a dat prilejul sa comunicati in secret Beijingului ca SUA erau pregatite sa ia in considerare normalizarea relatiilor. In ce masura a ajutat rolul de mediator al Romaniei lui Ceausescu in destinderea relatiilor sino-americane dupa mai bine de 20 de ani de blocaj diplomatic?
— Vizita presedintelui Richard Nixon in Romania a fost una foarte importanta din punct de vedere simbolic. A fost pentru prima oara cand un presedinte american vizita o tara care apartinea Pactului de la Varsovia si care fusese ocupata de Uniunea Sovietica la sfarsitul razboiului. Iar pentru noi parea ca Romania doreste sa duca o politica independenta. Asa ca am incercat sa prevenim in acel moment ca Uniunea Sovietica sa aplice doctrina Brejnev peste tot in lume. si de aceea eram foarte interesati sa stabilim relatii cu China. I-am spus lui Ceausescu intr-o maniera generala ca eram pregatiti sa vorbim cu China. Problema era ca nu existau diplomati chinezi nicaieri in lume la acea data din cauza revolutiei culturale. Asa ca aveam nevoie de o terta parte care sa joace rolul de emisar. Iar Ceausescu a transmis propunerea noastra. Ce nu stiam la acea data si am aflat ulterior era ca de fapt chinezilor nu le-a placut sa comunice printr-o tara comunista, pentru ca le era teama ca puteau exista oameni in guvernul respectiv sau chiar in propriul guvern care i-ar fi informat pe sovietici despre ceea ce faceam.

» De aceea ati folosit de asemenea si canalul pakistanez…
— Da, de fapt ce s-a intamplat in cursul acelei vizite a fost ca i-am rugat atat pe presedintele Pakistanului, cat si pe cel al Romaniei sa-i informeze pe chinezi. Iar timp
de aproximativ sase luni dupa vizita, fiecare mesaj pe care-l trimiteam prin Pakistan il trimiteam si prin Romania. Dar chinezii raspundeau prin Pakistan, pentru ca erau suspiciosi privind relatia Romaniei cu Rusia.

» Atat in memoriile dvs. publicate in 1979, cat si in cele ale presedintelui Nixon se arata ca, dupa ce s-a intors de la cina cu Ceausescu, in jurul orei 11 seara, presedintele SUA s-a plimbat, a povestit si a fumat un trabuc timp de o ora. Pe Ceausescu il gasise "inteligent" si "curajos in a infrunta Moscova cu vizita presedintelui american". si dvs. l-ati considerat "inteligent" si "ambitios" pe Ceausescu, care ar fi "reusit sa faca din tara sa o rascruce". Mai credeti asta?
— Da. Nu fac judecati privind politica interna a lui Ceausescu. Noi aveam de-a face in primul rand cu politica externa a Romaniei. Iar impresia noastra era ca Ceausescu facea doua lucruri: incerca sa previna ca Uniunea Sovietica sa nu-i faca Romaniei ce le-a facut Ungariei si Cehoslovaciei. Iar in al doilea rand dorea sa-i dea Romaniei o importanta mai mare
decat o avea ca simplu membru al Pactului de la Varsovia. Si a facut aceste lucruri cu o dexteritate considerabila si cu ceva curaj. Noi fusesem intr-o calatorie in jurul lumii si am venit din Pakistan in Romania, dupa care mergeam in Germania. Deci trebuia sa fie o vizita de doua zile. Dar s-a intamplat ca exact in acea perioada sa fie programat un congres comunist la Bucuresti, la care trebuia sa vina chiar Brejnev. Noi nu stiam asta, in nici un caz n-am facut-o intentionat. Ceausescu si Guvernul roman au decis sa amane cu o saptamana congresul si au anulat invitatia facuta lui Brejnev, pentru a-l putea primi pe Nixon in acea zi. A fost o demonstratie foarte puternica de independenta.

sâmbătă, 10 ianuarie 2009

Rapidistul Perja poate fi atentionat de CNCD

Fundasul rapidist Danut Perja ar putea intra in atentia Consiliului National Contra Discriminarii(CNCD) datorita declaratiilor pe care le-a facut, ieri, referitor la strainii din Liga 1. Perja considera ca au fost adusi prea multi jucatori straini in campionatul românesc, care le-ar putea lua locul de titular românilor: „Sunt cam multi straini in Liga I, nu mai avem loc noi, românii. Si nici nu plecam in strainatate. Ai nostri ramân aici si vin altii”. Cu toate acestea, el sustine ca transferul strainilor in România are si o parte buna: “E bine insa intr-un fel ca vin straini, pentru ca va creste concurenta, iar cei care vor fi mai in forma si care au valoare vor juca“. Fundasul sustine ca decizia transferurilor apartine clubului, insa nu-si poate face o parere despre valoarea strainilor, pana ce acestia nu vor incepe sa joace in amicale.

CSM Ramnicu Valcea se leapada de blaturi

CSM Ramnicu Valcea a capatat o faima deloc onorabila in ultimele trei sezoane. Fotbalistii valcenii au pornit fiecare campionat cu pretentii de promovare in Liga I. Pana spre sfarsit s-au aflat pe primele locuri, dar, apoi, si-au dezamagit fanii, cedand puncte intr-un mod suspect. In prezent, despre CSM se vorbeste ca despre o echipa care face aranjamente pentru a evita promovarea, considerata o palarie mult prea mare de catre autoritatile locale. George Frasin, noul patron al clubului din Ramnicu Valcea, vrea sa schimbe aceasta imagine. Frasin a cumparat echipa de la municipalitate saptamana trecuta, cu intentia declarata de a promova in primul esalon. „Nici nu ne gandim la alta varianta decat sa jucam de la anul in Liga I. Echipa va merge bine de la inceput pana la sfarsit, fara obisnuitele sincope de la final. Nu stiu care a fost situatia pana cand am venit noi, dar anuntam ca nu ne vom implica in nici un joc de culise. Daca putem sa castigam toate meciurile, atunci le vom castiga. Vrem sa promovam si sa ramanem in Liga I”, ne-a declarat George Matara, cel care a fost numit presedinte al gruparii valcene si care va fi ajutat de directorul general Florin Verigeanu.

Investitie de doua milioane de euro in baza sportiva
Conditia impusa de omul de afaceri bucurestean pentru a se implica la Chimia a fost aceea ca municipalitatea sa modernizeze baza sportiva. In aceasta vara, s-au facut investitii in tribune, vestiare, bazin, sala de masaj si de sauna, sau in camerele de mini-cantonament. In total s-au cheltuit aproape doua milioane de euro. Mai mult, pana la sfarsitul verii se va monta si o instalatie de nocturna. „Ne pregatim de pe-acum pentru dosarul de licentiere. Fotbalul romanesc sufera la infrastructura si de aceea cele mai mari eforturi ar trebui facute la acest capitol”, a spus Matara.

Viva Espana! Titlul european merge în Peninsula Iberică

Valoarea si constanta au avut câstig de cauza la acest turneu final. Cu cinci victorii si un egal, ibericii au reusit sa obtina un trofeu dupa o pauza de 44 de ani. Spania este noua campioana a Europei dupa ce a trecut, mai lejer decât o arata scorul, de Germania cu 1-0. Vedeta ibericilor, Torres, a înscris unicul gol al finalei de la Viena în minutul 33. Descatusati, elevii lui Aragones, cel mai vârstnic antrenor de la europene, au încercat sa faca spectacol dupa pauza si în buna masura au si reusit în fata unei Germanii greoaie si în multe momente crispate. Fanii panzerului, care au platit pe piata neagra si 4000 de euro pentru un bilet nu au avut prea multe motive de satisfactie. În schimb spaniolii au fost în delir în momentul în care Iker Casillas a ridicat deasupra capului trofeul continental. În toata Spania a început fiesta.

Spania cea mai ofensiva echipa a turneului final
Cele doua finaliste ale Campionatului European, Germania si Spania, s-au remarcat prin disciplina pe teren, în cazul echipei pregatite de Low, care a comis cele mai putine faulturi, în timp ce echipa lui Aragones a fost cea mai ofensiva din competitie, potrivit unei statistici a UEFA. Înainte de finala EURO 2008 s-au marcat 76 de goluri, dintre care patru din penalty, dar nu s-a înscris niciun autogol. Spania a fost echipa cea mai prolifica, cu 11 goluri reusite, dar Olanda a avut cea mai buna medie, de 2,5 goluri pe meci, în timp ce echipele cele mai slabe în ofensiva, cu doar un gol fiecare, au fost România, Franta, Austria, Grecia si Polonia. În privinta golurilor primite, Cehia si Franta au avut cele mai slabe defensive, încasând câte 6 goluri, dupa ce în primul meci din grupa nu au primit niciunul. Reusita lui Xavi Hernandez în semifinala contra Rusiei a reprezentat al 500-lea gol marcat în istoria Campionatelor Europene. Numarul total de suturi trimise spre poarta a fost de 875, dintre care 334 au prins cadrul portii. Spania a fost echipa cea mai ofensiva, cu 104 suturi, cu o medie de 20,8 în fiecare meci, în timp ce Germania a trimis 58 (medie de 11,6). Spania a reusit si cele mai multe pase, 3.014, din totalul de 28.153, dar a avut si o posesie foarte buna, de 54,6%, capitol la care lider este Portugalia, cu 55,5%. Nationala Turciei a comis cele mai multe faulturi, 102, dar Polonia a avut cea mai mare medie pe meci, 22,33, iar Germania a fost cea mai disciplinata echipa, cu o medie de 14,2 faulturi. Turcia conduce si în privinta cartonaselor galbene, cu 16, iar în total au fost eliminati de pe teren trei jucatori. Din cele 16 tari participante, doar trei au avut jucatori din campionatul intern care nu au marcat: Suedia, Grecia si România.

joi, 27 noiembrie 2008

De ce are nevoie Calea Victoriei ca sa ajunga Fifth Avenue


Oricine a auzit de Fifth Avenue, Oxford Street sau Champs Elysee, principalele artere comerciale de lux din New York, Londra sau Paris, locul unde preturile incep la o mie de euro si ajung chiar la sute de mii. Calea Victoriei, zona din Bucuresti unde se regasesc aproape toate marcile de lux din Romania, este inca departe. Explicatia este simpla: romanii cu bani, desi putini, cumpara de la magazinele din Londra sau Milano si in aceste conditii proprietarii marcilor de lux nu se arata prea interesate de piata romaneasca. Companiile romanesti care vand marcile de lux isi cresc totusi an de an afacerile.

vineri, 19 septembrie 2008

Am speriat Benfica Lisabona

Benfica Lisabona s-a multumit doar cu transferul tinarului Laszlo Sepsi, pe care l-a cumparat de la Gloria Bistrita contra sumei de 1,5 milioane de euro.

Portughezii nu l-au mai luat si pe decarul Stelei, Nicolae Dica. Contrar tuturor informatiilor exclusive aparute in presa de la Bucuresti, Dica nu s-a miscat nici macar un metru din cantonamentul Stelei: si este greu de crezut ca ar mai putea lua drumul Lisabonei, cita vreme Benfica a dezmintit orice tratative pentru jucator, prin intermediul unui comunicat.

Intre Benfica si Romania se construise insa deja o relatie aparte, pentru ca daca Dica nu a mai ajuns in echipa vulturilor, cineva trebuia totusi sa o faca: mijlocasul ofensiv al lui Dinamo, Adrian Cristea era gata "impachetat" pentru Benfica. Din pacate, nici aceasta informatie nu s-a dovedit reala - Benfica a dezmintit din nou, printr-un alt mesaj postat pe site-ul oficial!, interesul pentru Cristea sau pentru orice alt jucator din Romania.

sâmbătă, 28 iunie 2008

Magdalena Rybarikova - Karolina Sprem

Magdalena Rybarikova - Karolina Sprem meci in cadrul turneului feminin de la Roland Garros intr-o jucatoare mai putin cunosculta Magdalena Rybarikova dar care un parcurs in acest an de 22 de victorii si doar 8 infrangeri si Karolina Sprem o jucatoare ce a avut parte in acest an de 6 victorii si 4 infrangeri dar care prin experienta proprie o vad castigatoare a acestei intalniri. Mult noroc!

Casey Dellacqua - Carla Suarez Navarro

Casey Dellacqua - Carla Suarez Navarro. Suarez vine din calificari si a reusit sa faca o surpriza imensa prin eliminarea lui Mauresmo, in timp ce Dellaqua s-a remarcat prin victoria impotriva lui Bartoli. Pentru acest meci ma astept la o victorie Dellacqua din trei motive : Suarez a sustinut mai multe meciuri ,venind di calificari, publicul va fi alaturi de Dellacqua aceasta fiind de cetatenie franceza,Dellacqua din punct de vedere al performtei se afla peste jucatoarea de tenis Carla Suarez Navaro. Mult noroc!

Elena Dementieva - Dinara Safina

Elena Dementieva - Dinara Safina meci in cadrul turneului de la Roland Garros intre Elena Demetieva favorita numarul 7 a turneului si Dinara Safina favorita numarul 13 .In intalnirile dintre cele doua seria este condusa de Dinara Safina cu scorul de 3-2 ,aceasta reusind sa elimine pe Demetieva chiar si anul acesta in finala de la Qatar Telecom German Open in urma cu o luna.Am observat ca pe zgura Dinara Safina este jucatoarea mai inspirata si care porneste cu prima sansa, in timp ce Demetieva este favorita pe hard. Consider ca in meciul de azi ,invingatoare va iesi Dinara Safina. Mult noroc!

Dinara Safina - Svetlana Kuznetsova

Svetlana Kuznetsova - Dinara Safina meci in semifinalele turneului de la Roland Garros intre favorita numarul 4 a turneului,Svetlana Kuznetsova si favorita numarul 13 ,Dinara Safina. Cele doua jucatoare de tenis sau intalnit de 5 ori in cariera, scorul la general fiind de 3-2 in favorea Svetlana Kuznetsova, ultimele 2 partide fiind castigate de aceasta, pe zgura, suprafata de la Roland Garros. Svetlana Kuznetsova nu a mai fost infranta de Dinara Safina de doi ani.Consider ca in acest meci Svetlana Kuznetsova pleaca cu prima sansa ,mizand pe victoria acesteia. Mult noroc!

Svetlana Kuznetsova - Dinara Safina match in the tournament semifinals at Roland Garros favorite number 4 Svetlana Kuznetsova and number 13 favorite, Dinara Safina. The two tennis players met on 5 times in his career, the score is 3-2 overall for Svetlana Kuznetsova, last 2 games being won it, on clay.Svetlana Kuznetsova isn’t defeated by Dinara Safina for more than 2 years .I think that in this match. Svetlana Kuznetsova goes with the first chance,and I bet on it :) . Good luck!

Mikhail Youzhny - Benjamin Becker

Mikhail Youzhny - Benjamin Becker un meci foarte interesant, pentru care nu as fi ferm convins sa pariez pe Youzhny , mai ales ca nimic din activitatea sa desfasurata pana in acest moment, in acest an nu ma convins , acesta iesind din toate turneele de zgura practic inainte de a-si face aparitia, adica din primele tururi. CU Becker , Benjamin s-a mai intalnit anul trecut, tot pe zgura in cadrul turneului de la Munchen,unde desi Youzny s-a impus in doua set-uri ,acesta a reusit sa o faca doar la tie break scorul fiind de 7-6 7-6 in favoarea acestuia. Pentru acest meci ma astept cel putin la 3 set-uri cu scor de 6-4 ,desi sunt sigur ca Becker va reusi sai fure cel putin un set rusului.Mult noroc!

Dmitry Tursunov - Jeremy Chardy

Dmitry Tursunov - Jeremy Chardy. Desi Tursonov este un jucator consacrat in cadrul turneelor de tenis, iar Chardy reprizinta o simpla surpriza ,mai ales dupa eliminarea lui Nalbadian, consider ca Chardy isi doreste foarte tare sa continue in cadrul turneului si chiar dispune de resursele necesare sa obtina acest lucru ,iar daca meciul va merge in 4-5 set-uri sunt sigur ca acesta va obtine victoria. Mult noroc!

Mikhail Youzhny - Fernando Verdasco

Mikhail Youzhny - Fernando Verdasco .Desi Youzhny este favorit in aceasta partida, casele de pariuri mizand pe victoria acestuia, Verdasco este unul dintre jucatorii completi din tennis ,iar dupa ce aceasta a reusit sa elimine cu mai putin de o luna in urma,mai exact pe 12 mai, in Master Series de la Hamburg pe Youzhny in 2 set-uri, consider ca istoria se va repeta si in acest meci iar Verdasco va iesi din nou victorios. Mult noroc!

Julien Benneteau - Robin Soderling

Julien Benneteau - Robin Soderling. Dupa ce mai bine de acum doi ani Julien Benneteau elimina pe Robin Soderling din cadrul Turneului de la Tennis Channel Open cei doi se intalnesc din nou ,dar de data asta pe zgura.Soderling are prima optiune fiind favorit, insa o victorie a lui Benneteau nu m-ar surprinde ,mai ales pentru ca el este favoritul publicului si pentru ca a demonstrat ca poate castiga in fata lui Robin Soderling.Mult noroc!

Victor Hanescu - Alejandro Falla

Victor Hanescu - Alejandro Falla din punct de vedere valoric hanescu este sub Falla,iar pe langa acest lucru ,nici unul dintre jucatorii de tenis din acest meci nu au experienta pe iarba,Hanescu fiind un impatimit al zgurei la fel ca si Falla.Desi trebuie sa recunosc ca o victorie a romanului m-ar face mai fericit decat cea a lui Falla ,consider ca cel din urma pleaca cu prima sansa,fiind un jucator mai complet si mai bine pregatit decat Hanescu.Mult noroc!