La Orhei, perchezitii politice in frigiderul unui jurnalist

In seara zilei de vineri (tot vineri), 7 decembrie, a fost arestat consilierul raional din Orhei, ziaristul Vasile Roman. Politia a anuntat ca intr–un local aflat in proprietatea acestuia au fost gasite 2 grenade si alte munitii. Vasile Roman ne–a spus ca nu a fost admis la perchezitie si ca nu cunoaste nimic despre arme. Cu doua zile mai inainte fusese destituit viceministrul Culturii, Evgheni Pisov, fostul presedinte al raionului Orhei, despre care Vasile Roman a scris nenumarate articole, dezvaluind multiple acte de coruptie.

«In jurul orei 12.00, la Unitatea de garda a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a parvenit informatia precum ca in incinta Statiei de deservire tehnica de pe str. Salom Aleihim, 8 din or. Orhei sunt pastrate ilegal armament si munitii,» se spune in comunicatul emis de MAI.

«Nu a existat niciun apel telefonic pe acest caz», spun surse locale de la Orhei.

«Imediat la fata locului s–au deplasat ofiterii Comisariatului raional de politie din Orhei, care au evacuat persoanele aflate la moment pe teritoriul intreprinderii, solicitand ajutorul specialistilor Directiei tehnico–criminalistice a MAI. Efectuand cercetarile de specialitate, fortele de ordine au depistat 2 grenade de tip F–1, o grenada de tip RGD–5, un detonator, un dispozitiv de lupta si o mina antiinfantera. Munitiile erau bine camuflate,» se mai spune in comunicatul MAI.

«Dupa ce s–au adunat circa 30 de politisti, inclusiv din Chisinau, am inteles ca–i pus ceva la cale. Un ofiter m–a intrebat daca nu detin armament, daca da sa–l predau benevol si conform Legii nu voi fi pedepsit penal. M–am gandit ca ceva nu–i curat la mijloc, deoarece in ograda, pe o suprafata de 13 ari, poate avea acces oricine, curtea fiind pazita doar de cativa catei. O parte din politisti s–au indreptat direct spre un garaj, unde, in lipsa mea, la un metru de rotile unei masini aflate la reparatie, au depistat, cica, o mina antiinfanterie si un explozibil. Daca aceste obiecte mi–ar fi apartinut, le–asi fi tinut oare in locul unde in orice clipa puteau calca lucratorii ori chiar eu personal? Am mai fost anuntat ca intr–un frigider au gasit doua grenade. Spre mirarea mea, acest frigider fusese deschis cu cateva minute in urma, in fata mea, dar atunci grenade nu erau», a declarat Vasile Roman.

«Da, am gasit grenadele in frigider, dupa ce am primit informatia operativa ca acel local ar fi minat», ne–a declarat Valeriu Pogor, comisarul de Orhei.

«Ei stiu ca am participat la razboiul de pe Nistru si au inscenat–o, sa fie credibila. Intr–un moment, unul dintre politisti mi–a indicat cu degetul mare in sus, adica indeplinesc o comanda de sus», sustine consilierul de Orhei.

Vocea lui Roman a fost destul de des auzita in ultimii ani atat in cadrul sedintelor consiliului raional, cat si in presa locala si nationala, vizand in mod special activitatea fostului presedinte al raionului Orhei, Evgheni Pisov.

«Sedinta a demarat cu interpelarile opozitiei. Vasile Roman, consilier PPCD, a cerut explicatii presedintelui raionului E. Pisov referitor la publicatiile din presa care vizau estorcarea de bani de la agenti economici pentru reconstructia bisericii si memorialului de la Donici si sanctionarea celora care nu au executat comanda. Informatiile au fost publicate in doua ziare nationale si in "Cuvantul", chestiunea s–a discutat si in cadrul unei sedinte a Parlamentului. "In oricare tara civilizata dupa asemenea fapte, a spus consilierul Roman, ar fi urmat demisia presedintelui raionului". Majoritatea, insa, a pastrat tacerea, iar E. Pisov a spus ca va raspunde la interpelarea in cauza in sedinta urmatoare,» se spune intr–un articol scris de Ion Cernei exact acum un an.

De atunci, Evgheni Pisov a fost avansat, devenind ministru adjunct al Culturii, iar Vasile Roman a dezvaluit mai multe pacate ale acestui functionar public, exponent al PCRM. Ultima interpelare a lui Vasile Roman viza mafia padurilor si terenurilor din Orhei.

«La 2 august am fost initiatorul formarii unei comisii de consilieri, care ar examina problema mafiei padurilor la Orhei. Apoi am propus ca si Comisariatul de Politie sa organizeze un lunar de combatere a coruptiei in aceasta institutie. La sedinta Consiliului Raional Orhei din 6 decembrie am solicitat procurorului si comisarului sa dea o explicatie despre intimidarea la 17 noiembrie a altor 2 consilieri raionali Nina Ungureanu si Tamara Plamadeala, explicatie pe care n–am primit–o,» spune Vasile Roman intr–o declaratie recenta.

Vinerea trecuta el a fost arestat si retinut 72 de ore, intentandu–se un proces penal impotriva lui. «Nu mi s–a propus o lista de avocati, iar in celula a fost intuneric, sufocant, a lipsit apa curgatoare si nu era un WC. Despre hrana, nici nu vorbesc — nu m–am atins de nimic, stiind ca scenariile pot urma», spune Vasile Roman.

«Cunosc aceste scenarii, cu arestarile de vineri seara. Face parte din trucurile utilizate in R. Moldova pentru arestarile politice. Vom urmari acest caz», a declarat Stefan Uratu, presedintele Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din R. Moldova.

Evgheni Pisov, ex–viceministrul Culturii, ne–a spus ca a fost demis de la minister din motive personale si ca nu are nimic in comun cu arestarea lui Vasile Roman.

Guvernarea de la Chisinau s-a razbunat expulzandu-i pe cei doi diplomati romani

Cei doi diplomati romani au fost expulzati ca urmare a declaratiilor facute de ambasadorul roman din Chisinau privind Tratatul de la Paris din 1947, precum si datorita activitatilor politice desfasurate de acestia”.
Declaratia apartine unui fruntas al Partidului Comunistilor din Moldova, Victor Stepaniuc. Recent, acesta si-a definitivat teza de doctor la tema: “Evolutia statalitatii moldovenesti in epoca contemporana” in care „cercetatorul” Stepaniuc concluzioneaza ca „Sfatul Tarii, care se afla sub ocupatie militara romaneasca, si-a depasit prerogativele cand a decis, la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Romania”, transmite Radio Deutsche Welle citat de www.deca.md.
Opozitia parlamentara de la Chisinau a cerut invitarea in Parlament a presedintelui Vladimir Voronin si a ministrului de Externe, Andrei Stratan, pentru a da explicatii in legatura cu expulzarea celor doi diplomati romani. In zadar, insa! Majoritatea parlamentara comunista s-a opus acestei initiative. In schimb, in mod surprinzator, deputatul comunist Victor Stepaniuc s-a oferit sa comenteze, in fata jurnalistilor, gestul diplomatiei moldovene. El a spus ca „cei doi diplomati au fost expulzati ca urmare a declaratiilor facute de ambasadorul roman privind Tratatul de la Paris din 1947, precum si datorita activitatilor politice desfasurate de cei doi”. Stepaniuc a spus ca „este inadmisibil ca seful misiunii diplomatice romane sa egaleze cu zero valabilitatea juridica a Tratatului de la Paris care a fixat frontierele dintre fosta URSS si Romania”. „Acel Tratat fixeaza, - potrivit deputatului moldovean, - rezultatele celui de-al Doilea Razboi Mondial si, practic, granita moldo-romana”. (...) „Asemenea declaratii pot duce chiar si la ruperea relatiilor diplomatice”, a amenintat fruntasul comunist.
Cat priveste presupusele activitati politice desfasurate de cei doi diplomati, indreptate, potrivit lui Victor Stepaniuc, „impotriva suveranitatii si independentei Moldovei", reprezentantul puterii de la Chisinau s-a aratat deranjat de sprijinul acordat de Romania pentru editarea unor ziare in Republica Moldova. „Toate ziarele pe care le sustine Romania, inclusiv cele pentru copii si adolescenti, promoveaza concepte politice”, sustine Stepaniuc. Intrebat daca nu exista si alte state care finanteaza publicatii si partide politice din Republica Moldova, Victor Stepanciuc a raspuns ca „din pacate sunt, dar exemplul Romaniei e cel mai mare, mai profund si mai exemplar". „Uitati-va cum promoveaza unii politicieni din Moldova ideea denumirii tarii – ei o numesc Basarabia si nu Republica Moldova. Aceasta inseamna ca ei contesta statul si poporul”, a spus deputatul comunist.
Intrebat daca se va ajunge la inlocuirea cursului de „Limba Romana” cu cel de „limba moldoveneasca” in invatamantul din Republica Moldova, el a raspuns ca "nici nu trebuie schimbat nimic, deoarece denumirea limbii poporului este fixata in Constitutie, care, in articolul 13, spune ca limba de stat este limba moldoveneasca". „Ministerul Educatiei trebuie sa fie coerent, deoarece, pentru aceasta, se cere rescrierea manualelor si reciclarea specialistilor". Potrivit lui Stepaniuc, „limba romana contemporana este la 99 la suta limba moldoveneasca".
Tot ieri, la numai o zi dupa expulzarea celor doi diplomati romani, autoritatile moldovene au anuntat ca sunt dispuse sa incheie negocierile si sa semneze tratatul politic de baza si tratatul privind frontiera dintre Republica Moldova si Romania. Intr-un comunicat difuzat aseara, Ministerul de Externe de la Chisinau sustine ca ,,a luat act cu nedumerire de declaratiile difuzate de reprezentanti ai institutiilor oficiale de la Bucuresti referitoare la pretinsul motiv lingvistic de nesemnare a celor doua documente”. Diplomatia moldoveana sustine ca ,,formula legata de denumirea limbilor in care urmeaza a fi semnate cele doua Tratate nu a constituit niciodata, in opinia partii moldovenesti, o problema insurmontabila”.

„Termocom” - bâta comuniştilor împotriva Primăriei

La începutul acestei săptămâni, administraţia SA „Termocom” şi-a pus în aplicare ameninţările. Aceasta a sistat livrarea căldurii în sediul Partidului Liberal şi al Primăriei capitalei (pe care ulterior a reluat-o), iar apa caldă a dispărut din robinete, deşi instituţiile municipale nu au nicio datorie către „Termocom”. Deşi principalii creditori ai „Termocom”-ului sunt „Moldovagaz”, CET-1 şi CET-2” (gestionate de stat!!!), Guvernul a anunţat că nu vrea să se implice pentru reluarea livrării de apă caldă în capitală.

Administratorul SA „Termocom”, Dionisie Antocel, flutura din pumni într-o conferinţă de presă şi ameninţa că trimite buldozerele să sape în jurul Primăriei. Acesta este supărat pe faptul că legislatorii locali au abrogat tariful de 540 de lei pentru o gigacalorie adoptat ilegal de către foştii consilieri municipali comunişti şi pepecedişti fără a prevedea şi sursa de achitare a diferenţei de tarif în mărime de 307 lei pentru o Gcal. Potrivit lui Antocel, aceste acţiuni sunt îndreptate împotriva consumatorilor şi a anunţat că intenţionează să reducă şi temperatura agentului termic în calorifere.

De unde atâţia bani?

Foştii consilieri adoptaseră această decizie la 25 ianuarie 2007, fiind constrânşi de FMI care condiţiona astfel acordarea unui credit, dar şi de teama de a nu supăra alegătorii care urmau să voteze la 3 iunie. Din cauza acestei decizii, bugetul municipal trebuia să achite în anii 2007 şi 2008 465 de milioane de lei, bani pe care Primăria nu-i are. În primele 11 luni ale acestui an, aceasta abia a reuşit să adune 164 de milioane de lei din impozite şi taxe.

Al cui e „Termocom”-ul?

„Termocom” este o întreprindere municipală în care Primăria deţine 72 la sută din acţiuni. Dar, de şase ani, SA „Termocom” este declarată falimentară şi se află în proces de reorganizare. Consiliul creditorilor este format din „MoldovaGaz”, CET-1, CET-2 (toate trei fiind gestionate de stat) şi „ApăCanal”, iar Antocel este numit în funcţie de către instanţa de judecată. Deci, de facto, Primăria nu are pârghii de a influenţa „Termocom”-ul şi acesta stabileşte, împreună cu CET-1 şi CET-3, tarifele cum îi convine. Responsabilii de la aceste instituţii sunt surzi şi muţi la solicitările Primăriei de a merge la faţa locului şi a vedea la modul real cât se cheltuieşte pentru o Gcal şi care ar fi preţul real al acesteia.

De ce fuge Antocel?

„Actuala guvernare încearcă să îndrepte nemulţumirea consumatorilor către Primărie, dar lumea înţelege foarte bine ce se întâmplă în realitate”, a declarat pentru JURNAL primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă. Acesta urma să aibă, alaltăieri, o întâlnire cu Antocel, dar acesta nu a venit, transmiţându-i primarului că este „sub picurătoare” (îşi face perfuzii). Chirtoacă s-a dus să-l vadă, dar acesta nu era nici acolo unde spusese că este.

Salarii mai mari ca ale lui Voronin

Primăria capitalei a efectuat un control în baza datelor prezentate de „Termocom” şi a stabilit că în tariful de 540 de lei/Gcal sunt incluse 27 de milioane pentru reparaţii, 81 de mii de lei pentru uzura clădirilor neutilizate de întreprindere etc. În acelaşi calcul sunt incluse şi salariile funcţionarilor de la „Termocom”. Administratorul principal a primit lunar în 2007 o retribuţie de 15 205 de lei (în 2006 – 13 496 de lei), patru vicedirectori - câte 13 000 de lei, alţi funcţionari – câte 8 000 de lei, iar salariaţii simpli – în jur de 3 000 de lei. În unele cazuri, salariul acestora s-a majorat cu până la 4 000 de lei (!). Dacă ar fi excluse aceste sume artificiale, tariful nu ar depăşi cifra de 428 pentru o Gcal. Dar Antocel solicită deja pentru o Gcal în anul 2008 715 lei (!).

Şantaj

„Scopul este de a ne forţa să intrăm într-o criză financiară”, consideră consilierii municipali din coaliţia majoritară. „CMC este unicul organism care este în drept să stabilească tariful. Termocom poate veni doar cu propuneri. Dar Antocel se ocupă de şantaj, a depăşit toate limitele legale”, a declarat într-o conferinţă de presă Mihai Ghimpu, preşedintele CMC. Autorităţile capitalei au anunţat că vor ataca „Termocom”-ul în judecată, chiar dacă în aceeaşi zi căldura a revenit în caloriferele de la Primărie.

Capra face, oaia trage

Potrivit lui Ghimpu, decizia din ianuarie prevedea la punctul cinci că Guvernul va contribui la alocarea subvenţiilor pentru agentul termic, dar acesta n-a alocat niciun ban. Mai mult decât atât, pentru anul 2008 sunt prevăzute alocaţii de la bugetul de stat pentru municipiu de trei ori mai mici decât pentru anul curent. Potrivit liderului fracţiuni social-democrate din CMC, Eduard Muşuc, CET 1 şi CET 2 se subordonează Guvernului şi au datorii faţă de întreprinderile municipale de 50 milioane de lei, iar „Termocom” – de 30 de milioane. „Dacă facem un contract simplu de cesiune, nu trebuie să plătim bani cash din bugetul local. Problema livrării apei calde şi căldurii este o problemă comună a administraţiei publice locale şi centrale. Dar trebuie să existe un dialog constructiv”, susţine Muşuc. Executivului, însă, nu-i pasă şi vrea să dea toată vina pe Primărie în această situaţie.

„Nu vom ceda”

Potrivit liderului fracţiunii liberale din CMC, Corina Fusu, banii pe care CMC trebuia să-i achite SA „Termocom” pentru diferenţa de tarif sunt banii populaţiei, care pot fi utilizaţi pentru majorarea salariilor profesorilor cu 20 la sută sau pentru programe sociale. Iar primarul general al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a comparat ceea ce se întâmplă acum cu situaţia din ianuarie 2006, când Rusia a întrerupt livrarea gazului pentru R. Moldova din cauza că nu s-a ajuns la un acord privind majorarea tarifului. „SA „Termocom” şi administraţia centrală recurg la acelaşi şantaj, dar noi nu vom ceda”, a declarat Chirtoacă.

Capcana comunistă

Săptămâna trecută, majoritatea comunistă din Parlament a aprobat legea care interzice funcţionarilor publici să deţină dubla cetăţenie. Iar structurile de forţă urmează să depisteze funcţionarii, deputaţii, consilierii şi colaboratorii serviciilor speciale care deţin mai multe cetăţenii. Preşedintele comisiei parlamentare pentru numiri şi imunităţi, Vladimir Ţurcanu, declara la tribuna Parlamentului că această lege nu se va aplica şi în cazul transnistrenilor, deşi nicăieri în lege nu este specificat acest lucru (!). Juriştii spun că în acest caz e vorba de o discriminare şi legea este orientată în special împotriva celor care deţin şi cetăţenia română.
„După ce va fi adoptată legea şi va intra în vigoare, persoanele respective trebuie să prezinte dovada, în termen de 6 luni, că au început procedura de renunţare”, a mai spus Ţurcanu care a avut grijă să menţioneze că şeful lui, Vladimir Voronin, nu este şi nu a deţinut vreodată cetăţenia Federaţiei Ruse. Mai mulţi deputaţi din opoziţie au anunţat că vor ataca legea la Curtea Constituţională (CC).

Gheorghe Susarenco, deputat AMN: „Nu au de ce se teme”

„O lege nu poate să facă referire numai la o parte din teritoriu. Se urmăreşte intimidarea cetăţenilor ca să nu mai ceară cetăţenii străine, în special cea română. Juriştii trebuie să explice cetăţenilor un lucru: cei care au fost numiţi într-o funcţie publică până la momentul intrării în vigoare a acestei legi şi au cetăţenia şi a altui stat nu au de ce se teme, să nu lase funcţia şi nici să nu se dezică de cetăţenie. Conform Constituţiei şi legilor R. Moldova, această lege nu are putere retroactivă. Este o aberaţie şi o eroare juridică. E o capcană comunistă. Ea poate să aibă putere numai pentru viitor. Cred că această lege ar putea fi declarată neconstituţională, pentru că ea face discriminări pentru accederea în funcţii de stat, încalcă mai multe drepturi fundamentale ale cetăţenilor.”

Ştefan Urâtu, preşedintele Comitetului Helsinki în R. Moldova: „Statul înrădăcinează separatismul”

„Legea nu poate fi aplicată doar pentru un cetăţean sau doar pentru un grup de cetăţeni. Legea are caracter universal. Ea poate să se refere la anumite categorii de cetăţeni sau la anumite localităţi, dar aici nu e cazul. Dacă cetăţenii din stânga Nistrului vor fi favorizaţi, nu e corect, pentru că statul nu are dreptul să-i favorizeze pe cei care au decăzut de sub jurisdicţie. Asta ar însemna că statul înrădăcinează separatismul. Atâta timp cât R. Moldova nu-şi poate gestiona hotarele şi nu-şi poate rezolva problemele din interior, introducerea dublei cetăţenii eu consider că a fost o greşeală.”

Vlad Gribincea, jurist ONG „Juriştii pentru Drepturile Omului”: „Alt scop”

„Dumitru Ţurcanu a confirmat ipoteza principală lansată de oponenţii acestei idei. Majoritatea comunistă din Parlament a susţinut că e vorba de o periclitare a independenţei funcţionarilor publici. În acelaşi timp, pe teritoriul R. Moldova unde procentajul persoanelor cu cetăţenie străină este cel mai mare, această normă nu se aplică. Înseamnă că scopul este un pic altul decât cel declarat. Scopul acestui lucru este de a exclude din cursa parlamentarelor din 2009 a candidaţilor care vor avea cetăţenia altui stat, în special cea română. O lege nu poate să aibă efect retroactiv. În cazul în care această lege va fi interpretată de CC retroactiv, atunci ar putea exista şanse ca ea să fie declarată neconstituţională.”

Bolivia, în pragul destrămării

Patru dintre cele mai bogate regiuni ale ţării cer autonomia

Bolivia se confruntă cu o criză politică de proporţii, pe fondul deciziei luate de patru dintre cele mai bogate regiuni ale ţării, Santa Cruz, Beni, Tarija şi Pando, de a-şi declara autonomia.

Reprezentanţi ai celor patru zone, considerate "patria gazelor naturale
", l-au acuzat pe preşedintele bolivian Evo Morales că a intrat ilegal în posesia puterii. Nemulţumirea lor a fost declanşată de intenţia prezidenţială de a pune în aplicare
reforme vizând naţionalizarea resurselor naturale. În replică, Morales a calificat şi el acţiunile iniţiate de cele patru provincii drept "ilegale".

"Pretextul autonomiei serveşte la
divizarea ţării, dar noi nu vom permite nicio fragmentare a Boliviei", a avertizat Morales, într-o declaraţie în faţa a mii de suporteri. Şeful statului a anunţat că pentru garantarea "unităţii ţării" contează "pe sprijinul poporului şi pe forţele armate".

O divizare între estul şi vestul ţării este însă exact ceea ce îşi doreşte populaţia din jumătatea bogată a ţării, comasată în vest. Liderii regionali susţin că autonomia reprezintă doar un prim pas spre obţinerea independenţei.

De cealaltă parte, liderul celei mai să-race ţări sud-americane spune că-şi doreşte să ofere drepturi săracilor, dominaţi de secole de o elită bogată. Deocamdată, Morales nu a răspuns cu violenţă cererilor de autonomie.

Teroristii lui Abu Sahar, rapitorii ziaristilor romani, judecati si condamnati In Irak

Ziarul nostru a intrat in posesia listei teroristilor arestati de forta multinationala din Irak si judecati de instantele din Bagdad, care au participat si la
rapirea jurnalistilor romani. Ei sunt Majed Mohamed Hassan Al Mashadani, Hashem Mohamad Mahmoud Abdala Al Mashadani, Abdel Karim Khalil Ibrahim Hamadi Al Faraji, Mohamed Hardan Hashem Al Isawi. Toti au luptat sub conducerea lui Abu Sahar, pe numele sau real Khaled Al Aiykidi. Acesta din urma a fost omorat in cursul anului 2006, in timpul
unui raid al fortelor americane

Cei patru din lotul „Abu Sahar“ au fost deja condamnati la moarte prin spanzurare de o prima instanta din Irak, fiind acuzati de rapirea a trei americani, un englez, sapte irakieni, opt chinezi, un filipinez, un nepalez, o frantuzoaica si trei romani. Grupul lui Abu Sahar a participat la rapiri si activitati de gherila intre 16 septembrie 2004 si 7 septembrie 2005, cand americanii au organizat un raid la o ferma aflata la 15 kilometri de Bagdad, pentru eliberarea ostaticului Roy Hallums. Ostaticii erau tinuti in beciul fermei

Printre cei mai cunoscuti ostatici care au trecut prin mainile mujahedinil
or lui Abu Sahar se numara ziarista franceza Florance Aubenas si romanii Marie Jeanne Ion, Ovidiu Ohanesian si Sorin Miscoci. In acelasi beci a stat si Mohammad Munaf, arestat pentru implicare in actiuni teroriste si condamnat definitiv la moarte de catre autoritatile irakiene. Pana acum, in Romania au fost cunoscuti doar cei care l-au pus in legatura pe Munaf cu banda care a organizat rapirea. De la acestia, ostaticii romani au fost luati de oamenii lui Abu Sahar

(Lidia Popeanga-Mitchievici,Alecu Racoviceanu)

Abu Sahar, fost militar în regimul Saddam, si organizatia sa, din care faceau parte Majed Mohamed Hassan Al Mashadani, Hashem Mohamad Mahmoud, Abdala Al Mashadani, Abdel Karim Khalil Ibrahim Hamadi Al Faraji, Mohamed Hardan Hashem Al Isawi, identitati care pâna acum erau strict secrete, au participat la rapirea a trei americani, un englez
, sapte irakieni, opt chinezi, un filipinez, un nepalez, o frantuzoaica si trei romåni. Doi dintre americani si englezul au fost decapitati.

Abu Sahar a fost implicat în executia ostaticului englez Kenneth Bigley. Tot în detentie, jurnalistii romani au aflat ca aceeasi grupare a rapit si opt chinezi, dupa cum va spuneam. Chinezii, tinuti de insurgenti între 19 si 22 ianuarie 2005, au fost „cazati“ în sediul abandonat al unei firme din Bagdad. În aceeasi locatie au stat si ziaristii romåni timp de patru zile, imediat dupa rapirea din 28 martie. În perioada 1 aprilie-22 iunie 2005, exista probe clare ca Abu Sahar negocia simultan cu opt state pentru eliberarea a 11 ostatici. Sub acoperirea mai multor sigle fundamentalist-islamice, insurgentii negociau cu statele pentru sume de bani. De la Jama’at al-Tawhid Wal Jihad la negotul cu oameni. Abu Sahar a fost, razboinicul care i-a tinut ostatici pe jurnalistii romani timp de 55 de zile.

Romania vrea sa ratifice prima noul Tratat UE

Noul Tratat european, semnat la Lisabona, extinde competentele Parlamentului European, dar creste si rolul celor nationale, instituie o politica externa comuna si reduce numarul comisarilor europeni.

O schimbare foarte importanta este eliminarea principiului consensului in adoptarea deciziilor UE in favoarea votului cu dubla majoritate. Din 2014, pentru a fi adoptate in Consiliul de Ministri, deciziile trebuie sa fie sustinute de 55% dintre statele membre (in prezent, 15 din 27 de tari ale UE), reprezentind cel putin 65% din populatia UE. Pentru a nu exista posibilitatea ca un numar foarte mic de state membre, cu o populatie mare, sa poata bloca adoptarea unei decizii, o minoritate de blocaj trebuie sa fie alcatuita din cel putin patru state. In caz contrar, se va considera ca majoritatea calificata este atinsa chiar daca nu este indeplinit crite-riul populatiei. Pina in 2017, un stat membru poate cere ca un act sa fie adoptat cu majoritatea calificata, asa cum este ea definita in Tratatul de la Nisa. Votul in unanimitate se va pastra in domenii precum fiscalitatea, politica externa, apararea si securitatea
sociala.

Tratatul prevede un rol sporit al Parlamentului European. Parlamentarii, alesi direct de catre cetatenii UE, vor avea noi atributii privind legislatia, bugetul Uniunii si acordurile internationale. Se va recurge mai des la procedura de codecizie in elaborarea politicilor europene, ceea ce va conferi Parlamentului o pozitie de egalitate cu Consiliul in adoptarea legislatiei europene. Totodata, parlamentele nationale vor participa intr-o masura mai mare
la activitatile Uniunii, datorita unui nou mecanism prin care ele se pot asigura ca UE intervine numai atunci cind se pot obtine rezultate mai bune la nivel comunitar - principiul subsidiaritatii. Parlamentele nationale vor putea influenta
deciziile din faza initiala a elaborarii lor inainte de a fi analizate in deta-liu de Parlamentul si de Consiliul European.

Tot din 2014, in Comisia Europeana vor fi reprezentate doar doua treimi dintre statele membre, prin rotatie, cu un mandat de cinci ani. Fiecare stat membru va fi reprezentat in doua din trei comisii. UE va avea un presedinte pentru un mandat de doi ani si jumatate. In Tratat e inclusa Carta Fundamentala a Drepturilor Omului, insa Marea Britanie si Polonia au dreptul sa nu aplice acest document in sistemul lor constitutional. UE va avea un inalt reprezentant pentru politica externa si de securitate, cu rang de vicepresedinte al Comisiei. Politica de aparare va crea obligatia ca statele membre sa actioneze solidar daca un membru este tinta unui atac terorist sau este victima unui dezastru natural
sau provocat de mina omului.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat ca in sedinta de guvern de miercuri se va redacta proiectul de hotarire pentru ratificarea primului Tratat pe care Romania il semneaza in calitate de stat membru UE. Tariceanu spera ca Romania va fi printre primele tari care ratifica acest document
.

Rusia se zburleste din nou la scutul SUA

Tot mai iritata de planurile Washingtonului de a instala, in Europa, elemente ale scutului american antiracheta, destinat eventualelor amenintari balistice iraniene, Moscova ameninta cu o replica pe masura, in cazul activarii sistemului de securitate.
"Lansarea unui rachete antibalistice din Polonia ar putea fi considerata de sistemul automat al Rusiei drept lansarea unei rachete balistice, ceea ce ar putea determina un atac in replica", a declarat, la finalul saptamanii trecute generalul Iuri Baluievski, citat de Itar-Tass. Seful Statului Major al Armatei ruse a acuzat, totodata, SUA si NATO ca folosesc Tratatul Fortelor Conventionale in Europa (CFE) ca instrument pentru a exercita presiuni asupra Rusiei, solicitand Occidentului sa ia in serios moratoriul impus de Moscova in cazul documentului ce reglementeaza echilibrul militar al Continentului de la sfarsitul Razboiului Rece incoace. Interventia nu a trecut neobservata la Praga si Varsovia, oficialii cehi si polonezi denuntand avertismentul generalului rus drept "inacceptabil". In vreme ce premierul polonez, Donald Tusk, a subliniat ca "nici o declaratie de acest tip nu va influenta negocierile polono-americane" pe tema scutului antiracheta, ministrul Apararii polonez, Radoslaw Sikorski, a precizat ca Varsovia va asculta argumentele Moscovei, dar va lua propria decizie privind gazduirea sistemului de securitate american.

Jumatate din provinciile Irakului, eliberate

Marea Britanie a transferat, ieri, autoritatilor irakiene responsabilitatea pentru securitatea provinciei Basra, marcand astfel sfarsitul a aproape cinci ani de control britanic in sudul Irakului.


Preluarea controlului de catre irakieni s-a facut prin semnarea unui acord cu britanicii, care supervizau aceasta regiune din martie 2003, noteaza Reuters.

Ceremonia a avut loc la orele diminetii, in incinta ultimei baze britanice din regiune, amplasata intr-un aeroport din apropierea orasului Basra. „Astazi ne aflam in fata unui moment istoric, a unei zile speciale, una dintre cele mai importante din istoria moderna a provinciei Basra”, a declarat guvernatorul provinciei, Mohammed Mosbah al-Waeli.

Pentru a marca evenimentul, autoritatile irakiene au pregatit o parada impresionanta - cea mai mare de acest gen dupa caderea regimului lui Saddam Hussein. Mii de politisti si militari irakieni au marsaluit pe strazi, parada fiind nelipsita de defilarea tancurilor, vehiculelor blindate, camioanelor si masinilor de patrulare.

Irakienii controleaza 9 din 18 provincii

Odata cu preluarea controlului asupra provinciei Basra, foarte bogata in petrol, irakienii se afla in fata celui mai important test de pana acum privind mentinerea pacii intr-o regiune fara ajutorul SUA sau al aliatilor.

Comandantul britanic Graham Binns, care a semnat acordul de transfer, a declarat insa ca fortele irakiene de securitate sunt pregatite pentru aceasta misiune. Basra, care numara o populatie de 2,6 milioane de locuitori, majoritatea siiti, este a noua dintre cele 18 provincii existente in Irak in care responsabilitatea pentru securitate revine fortelor irakiene.

UE propune Serbiei o compensaţie: procedură accelerată de aderare

Uniunea Europeană combină din nou politica biciului şi zăhărelului faţă de Serbia. Într-o misiune a ultimei speranţe, înainte ca provincia Kosovo să-şi declare independenţa, liderii europeni au făcut la summitul de la Bruxelles două promisiuni complementare: să acorde o asistenţă economică mai consistentă pentru Kosovo şi să accelereze cu Serbia negocierile, pentru ca aceasta să ajungă cât mai rapid la stadiul de candidat la aderarea la Uniune.

Prudenţa manifestată de liderii UE are ca punct de plecare „îngrijorarea” faţă de stabilitatea din Balcani, dar mai ales faptul că doresc să nu ruineze şansele la prezidenţiale (20 ianuarie) ale liderului sârb pro-european Boris Tadic. Şansele acestuia ar fi considerabil micşorate dacă sârbii ar fi puşi acum în faţa pierderii provinciei Kosovo.

În opinia liderilor UE, „progresul” Serbiei” către UE ar putea fi accelerat, ei încurajând autorităţile de la Belgrad să îndeplinească câteva „condiţii necesare” pentru a se putea semna un acord de asociere. Aceasta este în fapt prima etapă în vederea aderării la blocul comunitar.

Însă semnarea unui acord de acest gen este îngreunată de eforturile considerate insuficiente de către Tribunalul Penal Internaţional pentru arestarea ex-liderului iugoslav Ratko Mladic, inculpat pentru genocid.

INDEPENDENŢA KOSOVO, „COORDONATĂ”

Deşi toţi europenii au grijă că nu condiţioneze făţiş aderarea Serbiei de independenţa Kosovo, Suedia a prezentat la Bruxelles un plan pentru „coordonarea” independenţei regiunii separatiste Kosovo-Metohia.

Potrivit acestuia, UE va aştepta desfăşurarea scrutinului prezidenţial din Serbia, programat pentru 3 februarie 2008, înainte de a adopta decizia necesară pentru recunoaşterea independenţei provinciei Kosovo.

Documentul respectiv a fost însă construit în jurul strategiei europene pentru Kosovo. Procesul va conduce la recunoaşterea unui Kosovo independent până cel târziu la 1 aprilie anul viitor, însă va trebui să dea senzaţia că respectă toate normele dreptului internaţional, transmite agenţia sârbă Tanjug, citată de Rompres.

Prezenţa militară şi civilă internaţională din Kosovo ar urma să fie bazată pe Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, iar secretarul general ONU, Ban Ki-moon, ar urma să acorde dreptul misiunii europene de a se deplasa în provincia separatistă.

CIOROIANU: NICIO CONDIŢIONARE

În vizită la Belgrad, a cărui poziţie este susţinută de România, şeful diplomaţiei române, Adrian Cioroianu, a încurajat Serbia să continue eforturile în drumul spre aderarea la Uniunea Europeană şi a subliniat că nu există nicio condiţionare a integrării Serbiei în UE de rezolvarea problemei Kosovo, transmite Rompres.

Cioroianu a mai apreciat că „nu este târziu”pentru continuarea negocierilor între Priştina şi Belgrad în vederea ajungerii la un compromis, el reamintind că România nu va recunoaşte o independenţă a Kosovo declarată unilateral de Priştina.

Avioane turceşti au bombardat nordul Irakului

Avioane de luptă turceşti au bombardat nordul Irakului unde se crede că sunt baze ale rebelilor kurzi.

Oficialii turci au spus că ţinta atacurilor a fost Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care se crede că are baze lângă graniţă.

Însă oficiali din nordul Irakului au declarat că avioanele au bombardat mai multe sate.

Au apărut relatări privind uciderea unei femei dar ralatările nu au fost confirmate.

Vicepremierul Turciei a declarat că e posibil ca în săptămânile următoare să mai fie organizate atacuri împotriva “teroriştilor”.

El a spus că guvernul Turciei e hotărât să îndepărteze problema militanţilor kurzi de pe agenda ţării.

Cemil Cicek a cerut militanţilor kurzi să renunţe la arme şi să se întoarcă la casele lor, subliinind că lupta e inutilă.

În ultimele luni, Turcia a organizat mai multe atacuri împotriva militanţilor PKK din Irak dar se crede că acesta este primul atac cu avioane de luptă în afara teritoriului turcesc.

În atacurile anterioare au fost folosite artileria sau elicoptere.

Romania adevarata este Monarhie

Alianta Nationala pentru Regatul Romaniei (ANRR) solicita reintrarea Romaniei pe fagasul normal, dupa 60 de ani de republica ilegitima, prin restaurarea Monarhiei. "Romania adevarata este Monarhie, iar chipul ei cel bun este Majestatea Sa Regele Mihai I", se arata in apelul ANRP, semnat de mai multe
sute de persoane, printre care personalitati ale vietii publice si intelectuali. Printre semnatari se numara profesoara Doina Cornea, Rodica Coposu - sora seniorului Corneliu Coposu, istoricul Neagu Djuvara, directorul ZIUA Sorin Rosca Stanescu si observatorul economic pentru Europa de sud-est, Wilfried H. Lang. Redam integral textul apelului. (D.I.)
Dupa ce Uniunea Sovietica a impus regimul totalitar comunist in Romania, prin anihilarea partidelor si acapararea structurilor
de conducere a statului, singura bariera in fata distrugerii democratiei si a tesutului societatii romanesti ramasese Majestatea Sa Regele Mihai I, reprezentantul unui regim legitim, care modernizase tara, ii asigurase independenta, unitatea si respectabilitatea. Regele intruchipa, la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, sperantele de libertate si prosperitate ale unui intreg popor. Contextul international si deciziile luate fara ca romanii sa fie consultati au sortit esecului incercarile curajoase ale Regelui, de a opri sovietizarea si comunizarea Romaniei. Puterile democratice ale lumii nu l-au sustinut pe tanarul Rege care, prin actul de la 23 august 1944, grabise victoria Aliatilor, scurtase razboiul cu sase luni si salvase vietile a sute de mii de oameni. Aranjamentele dintre marile puteri condamnasera deja Romania la jumatate de secol de totalitarism comunist.
In ziua de 30 decembrie 1947, Palatul Elisabeta a fost inconjurat de unitati militare fidele comunistilor, iar Garda Regala a fost dezarmata. Petru Groza si Gh. Gheorghiu-Dej l-au silit pe Majestatea Sa Regele Mihai I sa abdice, santajandu-l cu executarea a peste 1000 de studenti anticomunisti tinuti sub arest. Sub amenintarea anihilarii fizice, Regele a semnat documentul
de abdicare, pentru Sine si urmasii Sai. Prin faptul ca abdicarea s-a facut sub presiunea santajului, actul este lovit de nulitate. In plus
, comunistii au nesocotit faptul ca Regele nu putea actiona decat in nume propriu si nicidecum pentru institutia Monarhiei ca atare. Asadar, convingerea ca prin semnatura smulsa Regelui s-a abolit implicit si Monarhia a fost complet aberanta. In sedinta Adunarii Deputatilor, convocata in graba dupa abdicare, ar fi urmat ca aceasta sa fie confirmata, prin adoptarea legii nr. 363, care proclama Republica Populara Romana si abroga Constitutia din 1923. La acea sedinta nu s-a atins cvorumul necesar pentru asemenea decizii, doar 60 de deputati fiind prezenti. Asadar, abolirea Monarhiei nu a fost niciodata aprobata de Parlamentul Romaniei. Mai mult, modificarea formei de guvernamant ar fi trebuit sa fie confirmata de majoritatea populatiei tarii, printr-un referendum. Asa cum Regele Carol I fusese adus pe Tronul Romaniei in urma unui plebiscit la care obtinuse o covarsitoare majoritate favorabila, tot asa si abolirea Monarhiei ar fi trebuit sa fie confirmata printr-un referendum. in deceniile care au urmat, nu s-a tinut cont
de faptul ca Monarhia nu fusese, de fapt, abolita de drept si ca peste Regatul Romaniei nu se putea suprapune alta forma de stat, oricare ar fi fost ea. in concluzie, din punct de vedere pur juridic, Monarhia nefiind abolita realmente, Romania este pana in ziua de azi un Regat, iar Majestatea Sa Regele Mihai I este Suveranul de drept al acestei tari. Romania adevarata este Monarhie, iar chipul ei cel bun este Majestatea Sa Regele Mihai I. Noi nu trebuie decat sa avem curajul de a recunoaste acest lucru. La realitatile cele mai simple, evidente si benefice ajungem cu greu, dar acum, dupa 60 de ani de ratacire, meritam sa ne recapatam sufletul. Iar Romania merita ca pe crestetul ei, inaltat in libertate, sa reapara Coroana Regala.
ANRR invoca Raportul Tismaneanu
Alianta Nationala pentru Regatul Romaniei (ANRR) a invocat ieri Raportul Comisiei Tismaneanu si mesajul adresat de presedintele Basescu catre Parlament, in care incrimina regimul comunist, pentru a solicita restaurarea Monarhiei in Romania.
"Sprijinindu-ne pe concluziile Raportului Comisiei Tismaneanu si pe Mesajul Presedintelui Romaniei, adresat Parlamentului, prin care se oficializeaza o realitate cunoscuta de catre toti romanii, aceea ca regimul comunist din Romania a fost unul "ilegitim si criminal"; nu in ultimul rand, luand act de prezenta printre noi a unuia dintre cei mai importanti oameni de stat ai istoriei secolului al XX-lea, Majestatea Sa Regele Mihai I, garant al demnitatii nationale, model de echilibru, curaj si constanta in apararea intereselor perene ale poporului Sau, solicitam institutiilor Statului roman sa repuna Legalitatea si Adevarul in drepturi, lasand Romania sa revina, in sfarsit, dupa decenii de suferinte si cautari desfigurante, la calea sa fireasca, aceea care nu poate fi asigurata decat de forma de guvernamant care nu a disparut niciodata, nici juridic si nici din inimile romanilor", se arata in apelul ANRR.

Norica Nicolai va fi ministrul Justiţiei

Biroul Politic Central al PNL a decis, astăzi, cu majoritatea de voturi ca vicepreşedintele PNL Norica Nicolai să fie ministrul Justiţiei. Norica Nicolai a primit 28 de voturi pentru şi unul împotrivă.

Vicepreşedintele PNL, senatorul Norica Nicolai, va ocupa portofoliul Justiţiei, după ce Tudor Chiuariu a demisionat la începutul săptămânii trecute.

Nicolai a fost susţinută de vicepreşedinţii liberali cu greutate, precum Crin Antonescu, Ludovic Orban sau Puiu Haşotti, candidatura sa având însă şi sprijinul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu.

Procuror de formaţie, Nicolai este şi una dintre cele mai puternice voci ale partidului şi a făcut parte şi din Comisia juridică a Senatului.

Revolutia- 5.000 de victime, nici un vinovat

olosit din plin munitia de razboi, numarul victimelor inzecindu-se in raport cu ziua de 21 decembrie ’89. Nici pana in prezent nu este lamurit contextul in care s-a deschis focul si de ce a fost necesar sa se continue luptele. Nici una dintre victimele inregistrate (raniti, morti sau retinuti) nu a fost identificata de procurorii militari ca desfasurand actiuni teroriste sau fiind membra a unei organizatii
din exteriorul tarii.

Numarul mortilor si ranitilor prin impuscare din noaptea de 21-22 decembrie 1989 este de 148 persoane. Aceste victime au fost inregistrate in special in zona centrala a Capitalei, in perimetrul Bulevardul Magheru-Piata Universitatii. Pana in data de 22 decembrie ’89, numarul total al decedatilor in urma actiunilor de reprimare a demonstratilor a fost de 51, din care 3 persoane neidentificate. Prin impuscare au fost ucise 42 persoane, alte 8 fiind ucise prin lovirea de catre autovehiculele militare (camioane
si transportoare blindate). "In privinta numarului mortilor, stim cu siguranta ca au fost 51, si nu 48, cat s-a comunicat oficial. Atat raportul Serviciului Roman de Informatii, dar si cel al Comisiei Senatoriale privind evenimentele din decembrie omit sa mai pomeneasca de cei trei morti neidentificati din noaptea de 21 decembrie 1989. In primele zile ale lui ianuarie 1990, am umblat prin spitale si la Parchetul Militar, de unde am adunat toate probele referitoare la victime. Avem acele documente
si in prezent", a precizat Nelu Iofciu, membru al unei asociatii de revolutionari.
In privinta retinutilor, nu exista evidente clare, multe din documente fiind distruse atat in sectiile de politie, cat si la penitenciare, insa pe baza unor probe administrate de procurori au fost reconstituite dosarele a 684 de persoane retinute.

Munitia, confiscata de armata
Nici pentru victimele din 21 decembrie si nici pentru cei din zilele urmatoare nu exista elemente de munitie care sa fi fost prelevate din corpul celor ucisi sau raniti spre a fi utilizate in procesul compararii pentru identificarea individuala a armei din care s-a tras. Pana in 10 ianuarie 1990, nu a fost autopsiata nici o persoana ucisa pe durata revolutiei, in majoritatea cazurilor procurorii consemnand in dosare faptul ca familiile au fost cele care au refuzat examinarile medico-legale. De asemenea, fragmentele de munitie sau gloantele extrase din corpurile celor care au ajuns pe paturile de spital au fost confiscate de Armata si nu se stie unde au disparut, neexistand nici o expertiza balistica. Singurele dovezi relevante despre ranile celor ucisi si munitia cu care s-a tras au ramas radiografiile si alte documente medicale pastrate prin grija medicilor care au operat in acele zile.
"Imi aduc aminte ca in 1 sau 2 ianuarie ’90 a aparut la spital un colonel de la Ministerul de Interne, care s-a prezentat cu numele de Chircoias. Sustinea, destul de violent in limbaj, ca ar conduce o sectie din cadrul Directiei Securitatii Statului. A cerut sa-i predau toate gloantele extrase. Au fost predate acestuia 40 de gloante de diverse forme si dimensiuni, precum si fragmente de munitie. Nu am mai aflat nimic dupa aceea nici de Chircoias, nici de vreo expertiza. Cei care au facut pierdute probele au omis faptul ca mai exista radiografii si alte documente militare pe care le-am pus la dispozitia Parchetului", a declarat dr. Nicolae Constantinescu, chirurg la Spitalul Coltea.

495 de morti dupa fuga lui Ceausescu
Incepand cu data de 22 decembrie ’89, dupa fuga cu elicopterul a dictatorilor Elena si Nicolae Ceausescu, situatia a devenit si mai tragica. In loc ca lucrurile sa se stabilizeze, acestea au scapat de sub control
, nici in prezent nefiind clar ce s-a intamplat. Pana la 1 ianuarie 1990 au fost inregistrati, doar in Bucuresti, 495 de morti si 1.275 de raniti. Numarul deceselor inregistrate ca urmare a evenimentelor dupa 22 decembrie 1989 a fost de aproape 10 ori mai mare
decat in ziua de 21 decembrie. Incidentele care au urmat in zilele de 22-25 decembrie 1989, dar cu precadere in noptile de 22-23 decembrie si 23-24 decembrie ’89 au fost cantonate in jurul unor obiective de interes national: actuala Piata a Revolutiei (fostul sediul al CC-PCR), Ministerul Apararii Nationale, sediile si imprejurimile Televiziunii Romane si Radiodifuziunii, sediul Comandamentului Infanteriei si Tancurilor, zona unitatilor militare din Ghencea si Antiaeriana, Aeroportul International Otopeni si altele.

PD şi PDL au încins hora unirii în megapartidul prezidenţial

Megapartidul pre-zidenţial PD-L s-a format, sâmbătă, într-o atmosferă forţată de cântece şi voiebună. Cei 30 de lideri ai Partidului Democrat Liberal au urcat pe scena Sălii Cuza din Palatul Parlamentului şi s-au prins într-un soi de horă bătută, cu pasul pe loc, în acordurile imnului „Verde-nrourat”, preluat de la defunctul PD.

A fost o şedinţă reunită foarte scurtă a congreselor PD şi PLD, în care s-a aprobat, fără nici o împotrivire, unificarea celor două formaţiuni. Au fost permise doar două discursuri, ale lui Emil Boc şi Theodor Stolojan.

„Să fie într-un ceas bun şi Doamne ajută! Nu mai suntem noi şi voi, suntem doar noi! Unirea face puterea”, a spus, entuziast, Emil Boc, încheind cu sloganul PD-L. Încrâncenat, ca de obicei, Stolojan a anunţat că România se îndreaptă spre o criză, dar salvarea poate veni tocmai de la noul partid.

Democraţii s-au transformat în democraţi-liberali fără probleme
. Majoritatea celor prezenţi au acceptat, fără să cârtească, schimbarea numelui şi înghiţirea partidului lui Stolojan. Vasile Blaga a primit aplauze furtunoase, când le-a spus celor prezenţi că nimic nu se va schimba: „Statutul PD-L este practic statutul PD, cu mici
modificări. Permite democraţie dar, după ce se va lua o decizie, va fi disciplină. Cum a fost, aşa va fi!”.

Aplauze a stors şi Emil Boc, de fiecare dată
când l-a invocat pe naşul PD-L, preşedintele Traian Băsescu. Starea de bucurie nu i-a cuprins însă pe toţi liderii democraţi, vicele Sorin Frunzăverde şi-a arătat deschis nemulţumirea şi a părăsit, de mai multe
ori, prezidiul, în timpul procesului de rebotezare.

Nici la PLD n-au fost probleme mari, fuziunea fiind aprobată cu un vot împotrivă şi 6 abţineri. Toţi vorbitorii au dat asigurări că liberalismul va fi extrem de important în noul partid. „S-a spus de către adversari că rămâne un singur partid liberal pe scena politică, după crearea PDL. Este o minciună! PNL a murit, a rămas doar o amintire”, a afirmat Valeriu Stoica.

Record de vici

Astăzi va avea loc prima şedinţă a conducerii noului partid. PD-L va fi condus, provizoriu, de preşedintele Emil Boc, asistat de prim-vicepreşedinţii Theodor Stolojan şi Adriean Videanu, de secretarul general Vasile Blaga, vicepreşedintele pe probleme organizatorice Gheorghe Flutur, vicepreşedintele grupului de strategie şi coordonare a comisiilor de specialitate Valeriu Stoica.

Au fost instalaţi încă 27 de vici, printre care Liviu Negoiţă, Cristian Boureanu, Sorin Frunzăverde, Florin Popescu, Anca Boagiu, Petru Filip, Ioan Oltean, Gheorghe Ştefan (cu statut de invitat special), Romeo Raicu şi Cezar Preda.

Vor fi 16
secretari executivi, printre care Elena Udrea, Roberta Anastase, Mircea Toader, Dragoş Ujeniuc, Dorin Florea, Costică Canacheu, Horaţiu Buzatu şi Viorel Oancea. Viitorul guvern din umbră al PD-L va fi format din toţi acei lideri care vor dori să muncească „în orb” şi care aspiră la o funcţie în Executiv, dacă partidul va câştiga alegerile.

PNL – mulţumit că a rămas singur

PSD i-a trimis, sâmbătă, o scrisoare ironică lui Theodor Stolojan, “noul lider al PD”, în care îl felicită pe acesta că a reuşit ceea ce nu au putut nici Vasile Blaga, nici Adriean Videanu, şi anume “preluarea conducerii simbolice a PD din mânile lui Emil Boc”. Pentru liberali, PL-D este un ajutor nesperat primit de la Traian Băsescu.

Vicepreşedintele Crin Atonescu a susţinut că PNL a rămas practic singura formaţiune liberală şi că nemulţumiţii din partid nu vor mai vedea PD-L ca pe un loc unde să plece, dată fiind bătălia pe funcţii din interiorul acestuia.

Norica Nicolai da ultimul asalt la Justitie

Mai multi vicepresedinti PNL vor incerca astazi s-o impuna pe Norica Nicolai sef la Ministerul Justitiei, peste capul presedintelui Tariceanu, care n-o doreste pe influenta
sa colega in Guvern.


Liderii PNL vor decide astazi, in sedinta Biroului Politic Central, cine va fi succesorul lui Tudor Chiuariu la Ministerul Justitiei. Norica Nicolai este, de aceasta data
, cel mai aproape de portofoliul pe care si-l doreste de multa vreme. In ciuda opozitiei surde a premierului Calin Popescu Tariceanu, majoritatea vicepresedintilor PNL sint de partea colegei lor din conducerea partidului. Crin Antonescu, Puiu Hasotti si Ludovic Orban au declarat, pe rind, ca o vor sustine pe Norica Nicolai pentru a prelua fotoliul de la Justitie, fiind „cea mai buna optiune“.

Recent, Bogdan Olteanu, unul dintre oamenii de incredere ai lui Tariceanu, a declarat ca ia in calcul sustinerea Noricai Nicolai. „Va fi o majoritate confortabila pentru Norica Nicolai“, a declarat Radu Rusanu. Norica Nicolai a declarat, pentru Cotidianul, ca va accepta functia de ministru al Justitiei daca partidul o va desemna.

Singurul care ar putea da peste cap planurile liderilor PNL este chiar presedintele partidului, Calin Popescu Tariceanu. Potrivit unor surse liberale citate de MEDIAFAX, liderul liberalilor nu este de acord cu nominalizarea Noricai Nicolai din cel putin doua motive: raporturile acesteia cu serviciile
de informatii si faptul ca a activat in domeniul justitiei inainte de 1989. Tariceanu a luat in calcul si nominalizarea unei persoane neimplicate politic, din rindul societatii civile sau care a activat in sistem
.

Cum Tariceanu nu a dat semne ca cedeaza la insistentele colegilor din conducerea PNL, Crin Antonescu a tinut simbata sa repuna pe tapet problema unei remanieri mai largi a Guvernului. „Acum nu exista nici un soi de conspiratie, nici un soi de presiune. Daca va fi vreo discutie, va fi eventual poimiine (luni - n.r.), ca poimiine avem acest Birou Politic. Nu e pus nimic la cale in sensul acesta. Din punctul meu de vedere, lucrurile sint destul de simple. Formula de constructie a Cabinetului Tariceanu II nu a fost cea mai fericita“, a explicat Antonescu simbata, la Realitatea TV. El a mai explicat ca o remaniere nu este o „rusine“ sau o „drama“, ci o chestiune de imagine si perceptie a Executivului de care trebuie sa se tina cont. „Cred ca remanierea se produce de la sine“, a mai comentat Antonescu referindu-se si la presiunile politice care au stat la baza demisiei lui Chiuariu.

PNL cauta ministru la Justitie

Liderii liberali se reunesc in cursul zilei de astazi, in sedinta Biroului Politic Central(BPC) al PNL, pentru a decide succesorul lui Tudor Chiuariu la conducerea Ministerului Justitiei, vicepresedintele Norica Nicolai fiind solutia agreata de majoritatea vicepresedintilor partidului.
Mentionam ca Ludvic Orban, Crin Antonescu, Puiu Hasotti si Bogdan Olteanu au declarat, pe rand, ca o vor sustine pe Norica Nicolai pentru a prelua fotoliul de la Justitie, fiind "cea mai buna optiune". In schimb, premierul Calin Popescu Tariceanu a evitat sa abordeze subiectul succesorului lui Chiuariu si, potrivit unor surse liberale, nu este suta la suta de acord cu nominalizarea Noricai Nicolai din cel putin doua motive: raporturile acesteia cu serviciile de informatii si faptul ca a activat in domeniul justitiei inainte de 1989. In acelasi timp, insa, au fost vehiculate de liberali si alte nume din societatea civila pentru Ministerul Justitiei: Victor Alistar - directorul Transparency International, Valerian Stan si chiar Renate Weber sau Cristian Parvulescu. Cu toate acestea, Alistar a iesit din carti, Weber a refuzat, iar Cristian Parvulescu nu este interesat de un portofoliu. Totodata, la sedinta BPC ar putea fi numite si conducerile interimare ale filialelor PNL ale caror Birouri judetene au fost dizolvate ca urmare a rezultatelor slabe la alegerile europarlamentare.

Războiul diplomatic cu Moldova, discutat în CSAT

CSAT se va reuni, săptămâna viitoare, pentru a discuta pe tema relaţiilor cu Republica Moldova, în special privind consecinţele deciziei autorităţilor de la Chişinău de a declara persona non grata doi diplomaţi români, au declarat surse oficiale, citate de Mediafax.

Preşedintele Traian Băsescu le-a propus, vineri, primului-ministru şi ministrului de externe să nu expulzeze diplomaţi moldoveni ca răspuns la
gestul Chişinăului, au precizat sursele citate.

Oligarhul Zyuzin face legea in constructiile din Romania

Rusii de la Mechel detin jumatate din piata noastra de otel-beton, produs indispensabil sectorului constructiilor. Consiliul Concurentei analizeaza ultima achizitie a Mechel, dar rusii au crescut deja preturile.


Prin ultimele sale achizitii in Romania, oligarhul rus Igor Zyuzin isi extinde imperiul siderurgic atit de mult incit devine determinant pentru cel mai dinamic sector al economiei romanesti - constructiile.

La sfirsitul lui noiembrie, presa relata ca grupul detinut de Zyuzin, Mechel International, a achizitionat Ductil Steel Buzau, ajungind astfel sa detina trei unitati metalurgice in Romania - rusii mai cumparasera de la stat, pe vremea cind sef la Privatizare era pesedistul Ovidiu Musetescu, Combinatul de Oteluri Speciale (COS) Tirgoviste si Industria Sirmei Cimpia Turzii. Numitorul comun al celor trei uzine: toate produc otel-beton, una dintre materiile prime necesare oricarui tip de constructie. In plus, prin preluarea Ductil, Mechel si-a mai rezolvat si problema materiei prime: Ductil detinea activele otelariei de la Otelu Rosu, care produce tagla, material din care se face otelul-beton.

Consiliul Concurentei (CC) analizeaza tranzactia prin care grupul rus a cumparat Ductil, o decizie urmind sa fie luata, teoretic, pina la sfirsitul anului. Conform institutiei, conglomeratul controlat de Mechel ar urma sa detina 45% din piata locala de otel-beton, iar aceasta ar fi, in opinia institutiei, o problema. Procentul din piata controlat de rusi ii ingrijoreaza pe cei de la CC, institutia asteptind lamuriri cu privire la planurile viitoare. „Procentul de 45% din piata pe care-l vor detine prin achizitia Ductil Steel poate provoca distorsiuni. I-am convocat la o intilnire pe cei de la Mechel in care asteptam sa ne spuna ce au de gind sa faca in viitor pentru a ne spulbera temerile privind afectarea pietei concurentiale. Vrem sa vedem angajamente scrise“, a spus Alexe Gavrila, vicepresedintele CC. Rusii au spus mai demult ce vor sa faca: „In urmatorii trei-patru ani vom produce cu precadere otel-beton, pentru care exista o piata garantata. Dorim sa vindem totul in Romania“, spunea, in luna mai, Viaceslav Smaga, director la COS Tirgoviste.

Normal, pentru ca piata cere, iar daca cererea creste, poti sa vinzi mai scump. Inca din urma cu trei luni, Mechel a inceput sa mareasca preturile de vinzare la otelul-beton, potrivit unor surse din piata constructiilor. Tendinta a fost preluata si de ceilalti producatori, astfel ca, in prezent, preturile sint mai mari cu circa 12% comparativ cu septembrie. „A crescut foarte mult pretul pentru fier-beton in ultimele luni. Tendinta va continua daca si pretul barilului si al gazelor urmeaza un trend ascendent. Preturile sint in principal influentate de producatorii interni intrucit importurile nu sint substantiale“, ne-a declarat Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO (Asociatia Romana a Antreprenorilor din Constructii). Potrivit acestuia, piata de otel-beton este in valoare de 1,2 miliarde de euro, in crestere cu 25-30% fata de anul trecut, pentru 2008 asteptindu-se acelasi ritm de crestere. Cresterea pretului la acest produs este de asteptat sa afecteze si costurile constructorilor, avind in vedere ca, potrivit lui Plosceanu, costul otelului-beton in cel final al unei constructii este de circa 10%. Cel mai important concurent al rusilor e Mittal, care detine Siderurgica Hunedoara.

Mechel a preluat oficial 100% din actiunile Ductil Steel printr-o metoda specifica oamenilor de afaceri rusi care investesc in strainatate: Ductil era anterior detinuta de o firma cipriota, aflata la rindul sau in proprietatea unor persoane fizice de origine rusa. Reamintim ca, atunci cind s-a vindut COS Tirgoviste, cumparatorul a fost firma elvetiana Conares Trading, reprezentata insa la Bucuresti de rusul Vladimir Iorich, partener de afaceri al lui Zyuzin la acea vreme.

*
2,1 miliarde de dolari din otel

Igor Zyuzin ocupa locul 458 in topul „Forbes“ al celor mai bogati oameni din lume. Are 46 de ani, este casatorit, are doi copii si locuieste la Moscova. Averea de circa 2,1 miliarde de dolari si-a facut-o din afaceri cu otel. In 2001, compania lui Zyuzin, Yuzhny Kuzbass, a cumparat de la concernul englez Glencore un pachet de control la Combinatul Metalurgic Chelyabinsk, unul dintre cele mai mari din Rusia. In afara de acesta a creat, impreuna cu Vladimir Iorich, grupul Mechel, pe care l-a scos la bursa din New York in 2004. Anul trecut a cumparat partea detinuta de Iorich. In prezent, Mechel este cel mai mare producator rus de oteluri speciale si aliaje. Din cauza deficitului resimtit de materii prime, producatorul a achizitionat, cu 400 de milioane de dolari, 25% din compania de minerit Yakutobol. Activitatea companiei este pe un trend ascendent in ultimii trei ani, iar 2007 reprezinta un an-record pentru indicatori financiari. Astfel, veniturile nete la noua luni au depasit 4,5 miliarde de dolari, iar profitul net este mai mare de 700 de milioane de dolari, cit in tot anul 2006. Conglomeratul rus inglobeaza societati din minerit, siderurgie si prelucrarea metalelor din trei tari: Rusia, Romania si Lituania.

Aurul motilor ne-ar putea costa mai mult decat face

Ministerul Economiei si Ministerul Mediului joaca la cacealma cu Rosia Montana Gold Corporation, care nu renunta la aurul Apusenilor

Blocarea fara o justificare prealabila a proiectului de exploatare a aurului la Rosia Montana induce companiei Gabriel Resources costuri suplimentare de 45-50 milioane dolari/an, bani
pe care statul roman ar putea fi pus sa-i plateasca inzecit daca nu-si motiveaza decizia.
La aceste sume s-ar putea adauga alte penalitati si despagubiri, daca Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) ar da in judecata statul roman, pentru blocarea proiectului, in conditiile in care peste 73% din proprietatile aflate in zona au intrat deja in proprietatea canadienilor. Dupa acuzatiile aduse unor lideri maghiari, privind blocarea Proiectului Rosia Montana, compania canadiana Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) trece la a doua masura de intimidare a autoritatilor romane: reducerea activitatii si disponibilizarea a doua treimi din totalul personalului angajat. Reprezentantii companiei miniere, la care statul roman este partener cu 19% din actiuni, sustin ca au cheltuit pana acum peste 300 milioane dolari in Romania, bani pe care vor avea pretentia sa-i recupereze la un moment dat, in cazul in care nu vor incepe lucrarile de exploatare a zacamintelor de aur. Paradoxal, autoritatile romane continua sa traga de timp, fara a avea o pozitie clara fata de acest proiect, chiar daca statul este parte in el.

Mediul zice nu, Economia zice da
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a suspendat fara nicio explicatie EIM (Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului) si a refuzat acordarea catre RMGC a autorizatiilor de siguranta a barajelor, care fusesera deja aprobate anterior în cursul acestui an de catre o comisie de experti, blocand efectiv alte autorizatii si aprobari acordate anterior, motiv pentru care compania canadiana a decis sa-si reduca activitatile. Pe de alta parte, un alt minister, cel al Economiei si Finantelor, a avizat favorabil proiectul de exploatare a aurului la Rosia Montana, participand la compania de exploatare cu un procent de 19% din actiuni prin includerea in proiect a Companiei Miniere Minvest Deva. „Nu putem sa ne dezicem de aceasta realitate“, spun responsabili din MEF care doresc sa-si pastreze anonimatul. Acestia recunosc ca s-a creat o situatie cel putin paradoxala, care ar putea sa coste in viitor statul roman cel putin cateva sute de milioane de euro. Pana in momentul de fata, nicio autoritate din Romania nu a putut sa demonstreze vreo incalcare a legislatiei noastre de catre RMGC, motiv pentru care suspendarea autorizatiilor nu are nicio justificare. In cazul blocarii totale a proiectului, statul ar putea despagubi compania canadiana pentru sumele investite in descarcarile arheologice, pentru care au fost date, de altfel, aprobarile necesare. In schimb, canadienii s-ar alege cu proprietatile cumparate deja in zona Rosia Montana, fiind in situatia de a bloca orice alt proiect de dezvoltare a zonei. Nu in ultimul rand, statul roman ar putea fi obligat sa plateasca daune pentru nerealizarea proiectului, estimate in momentul de fata la cel putin 200-300 milioane euro.

Parlamentul si teama de cianuri
Economic si tehnic, proiectul Rosia Montana este viabil, recunosc specialistii din Ministerul Economiei. Daca exista probleme
din punct de vedere al mediului, acestea trebuie demonstrate, lucru care nu s-a intamplat pana acum. In lume functioneaza peste 80 de exploatari miniere aurifere, care folosesc aceeasi metoda de exploatare ca si cea propusa la Rosia Montana, respectiv pe baza de cianuri. Nu s-a consemnat niciun accident major pana acum, in schimb a aparut un puternic curent ecologic care contesta acest procedeu de tratare a minereurilor. Inclusiv in Parlamentul Romaniei exista o initiativa legislativa de interzicere a folosirii cianurilor, lucru pe care, pana in momentul de fata, nu l-a facut nicio tara din Europa, cu exceptia Cehiei, care nu are insa nicio exploatare aurifera. Proiectul celor de la Rosia Montana Gold Corporation respecta toate normele europene in domeniul mediului, lucru recunoscut chiar de autoritatile romane, iar studiul de impact este cel mai complex de acest fel realizat de vreo companie miniera. Daca el va fi aprobat, orice alta investitie in domeniul mineritului trebuie sa indeplineasca minimum de conditii cuprinse in studiul de impact amintit, ceea ce nu e deloc usor.
Specialistii in minerit mai sustin ca, data fiind concentratia scazuta de minereu de aur si argint de la Rosia Montana, metoda propusa de RMGC, de decopertare masiva a terenului, este singura viabila. Compania Minvest Deva, care a avut activitati de exploatare pana acum in aceasta zona, a devenit falimentara tocmai din cauza faptului ca nu putea sa excaveze intr-un volum foarte mare. De asemenea, o alta metoda de obtinere a metalului pretios, decat aceea cu ajutorul cianurii, nu poate fi utilizata la Rosia Montana pentru ca n-ar fi viabila.

Statul nu scapa de costurile ecologizarii
Dincolo de toate aceste aspecte de natura tehnica, un lucru este cert: statul roman trebuie sa hotarasca daca aurul de la Rosia Montana va fi extras sau daca aceasta zona va deveni una ecologica. Pentru cea de-a doua varianta sunt necesare insa cateva zeci de mii de euro, numai pentru ecologizarea zonei, ca urmare a exploatarilor de pana acum. Exista de altfel si o hotarare de guvern in acest sens, care prevede investitii de me-diu de peste 60 milioane lei, in prima faza, suportate in intregime de statul roman, indiferent daca exploatarea aurului va continua sau nu. Pana acum nu s-a alocat niciun leu.
Canadienii de la Gabriel Resources au decis deja sa suspende procesul de achizitionare a terenurilor, demarat din anul 2002. „Pana în prezent, 73% din proprietatile din amprenta proiectului au fost achizitionate într-un regim de cumparator voluntar-vanzator voluntar. Programul va fi suspendat în februarie 2008, desi data exacta din luna februarie va fi decisa prin consultare cu actionarii implicati“, a declarat presedintele Gabriel Resources, Alan Hill. Richard Young, vicepresedintele companiei, sustine ca, pentru fiecare an de intarziere a proiectului, statul roman pierde profit, taxe, impozite si redevente in valoare de aproximativ 75 milioane dolari, pierderile companiilor autohtone de la care se achizitioneaza bunuri si servicii find de 125 milioane dolari/an. In conditiile in care la Rosia Montana rata somajului depaseste 55%, deschiderea exploatarii RMGC ar crea circa 1.200 de locuri de munca
directe, in etapa de constructie, si aproximativ 600 de locuri de munca in perioada de operare
(16 ani). Canadienii estimeaza ca vor cheltui peste 1,5 miliarde dolari in Romania, iar statul roman ar beneficia de circa un miliard de dolari din profit, taxe, impozite si redevente. Asta in cazul in care se va lua o decizie clara. Ce castiga canadienii e alta poveste.

Siturile arheologice, primul abandon
Societatea RMGC a depus deja o plângere la Curtea de Apel Bucuresti împotriva deciziei Ministerului Mediului de a suspenda procedura de aprobare EIM si va depune în aceasta saptamâna o plângere administrativa împotriva refuzului de a acorda autorizatiile de siguranta a barajelor. „Aceste actiuni nu au nicio baza legala“, sustin cei de la RMGC, care anunta ca vor contesta in instanta orice actiuni ale oficialilor care nu respecta legea.
Unul dintre cele mai mari
programe care vor fi suspendate este programul de cercetari arheologice preventive al companiei. Asistat de 360 de localnici din Rosia Montana, pe durata realizarii efective a cercetarilor arheologice, personalul a fost, de asemenea, angajat în procesul de conservare a celor 41 de structuri istorice din oras, în urma unui efort care a fost recunoscut de Consiliul Europei ca fiind un „proiect exemplar“. Restaurarea efectiva a început de fapt, iar prima structura istorica restaurata va fi inaugurata pâna la începutul anului 2008. S-au cheltuit deja peste 10 milioane dolari pentru documentarea si conservarea siturilor miniere vechi, care se degradeaza din cauza factorilor naturali. Planul minei din Rosia Montana include decontaminarea mediului, estimata la 35 milioane euro, de poluarea generata de 2.000 de ani de minerit necontrolat, deficitar de fonduri, care a poluat la niveluri toxice sistemul hidrografic din zona Rosia Montana cu metale grele.

O tona de minereu, un gram aur
330 de tone de aur, peste 1.600 de tone de argint si venituri totale in urma exploatarii acestora de peste 3,2 miliarde dolari sunt principalii parametri economici ai proiectului de la Rosia Montana. Acesta presupune exploatarea aurului in cariere de suprafata, anticipandu-se extractia a circa 13-16 milioane tone minereu anual, pe o perioada de 17 ani. Se estimeaza ca la o tona de minereu excavat se vor obtine in jur de 1-1,5 grame de aur si 7,5 grame de argint. Productia anuala pe durata de viata a minei va fi de 550.000 de uncii de aur si 2,6 milioane de uncii de argint. Costurile totale ale proiectului se vor ridica la 2,1 miliarde dolari, in conditiile in care veniturile totale generate de proiect vor fi de 3,2 miliarde dolari. Canadienii spun ca ar obtine un profit net de peste un miliard de dolari si lasa sa se inteleaga ca un miliard de dolari ar incasa statul roman si comunitatea locala din taxe, impozite si redevente. Suma investita din 1997 pana acum este de peste 300 milioane dolari, valoarea lucrarilor viitoare aratand astfel:
investitie totala 605 milioane dolari
investitii in faza de constructie 437 milioane dolari
investitii in faza operationala 123 milioane dolari
costuri de operare 1,4 milioane dolari
venituri totale 3,2 miliarde dolari
costuri totale 2,1 miliarde dolari

Gaze 2008

Pretul gazelor naturale nu va creste cu doua cifre de la 1 ianuarie 2008, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute, intr-o conferinta de presa la Medias, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian. "Chiar daca pretul gazului din import va creste, vom face alinierea la pretul intern in asa fel incat sa nu atenteze la gradul de suportabilitate al populatiei", a spus Vosganian.


Acesta a anuntat ca doreste sa mentina cosul energetic dintre petrol si gaze la nivelul de crestere zero si in 2008, la fel ca in 2007. "Anul acesta, daca realizam un cos intre energia electrica, al carei pret a crescut cu circa 3%, si gazele naturale, care s-au ieftinit cu aproximativ aceeasi valoare, rezulta zero cresteri peste rata inflatiei. Acelasi lucru dorim sa-l realizam si in 2008", a explicat ministrul. Pentru anul 2008, acesta a precizat ca isi doreste ca tranzactiile cu energie de pe piata libera sa creasca cu 50% si ca pretul energiei sa aiba un efect anti-inflationist. "2008 va fi al doilea an al reformei in sistemul energetic, al dezvoltarii infrastructurii, modernizarii, investitiilor majore si marilor privatizari", a declarat ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian. El a spus ca se va axa pe trei tipuri de privatizare - vanzarea de active, listarile la bursa (impreuna cu investitiile strategice) si crearea de noi companii, in special in sectorul energiilor regenerabile. MEF doreste privatizarea CET Braila, dublarea investitiilor la Transgaz, care ar putea beneficia si de o noua listare la bursa, cresterea capacitatilor de depozitare ale Romgaz, imbunatatirea interconectivitatii Transelectrica si investitii majore pentru indeplinirea standardelor de mediu. In ceea ce priveste Compania Nationala a Huilei (CNH, aceasta ar putea fi inglobata intr-un complex energetic sau in viitoarea companie energetica de stat, pe care Guvernul intentioneaza sa o infiinteze, a mai spus Vosganian.

Orasele -"motoare" ale dezvoltarii Romaniei

Opt mari orase, la care se vor mai adauga alte doua sau trei, vor gestiona fonduri europene de milioane de euro.



Bucuresti, Ploiesti, Iasi, Craiova, Timisoara, Cluj, Constanta si Brasov vor fi, in urmatorii ani, locomotivele dezvoltarii regiunilor romanesti. Acestor opt mari localitati, desemnate drept poli de crestere a Romaniei, li s-ar putea adauga inca doua sau trei, dupa ce Comitetul de Monitorizare al Programului Operational Regional (CM POR) va discuta aceasta posibilitate cu reprezentantii Ministerului Internelor si Reformei Administrative (MIRA). Discutiile, care vor avea loc in aceste zile, ar putea include printre polii de crestere zona Galati-Braila, potrivit lui Laszlo Borbely, ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor.

Primele proiecte, la inceputul lui 2008

La finele saptamanii trecute, CM POR a aprobat criteriile de eligibilitate si selectie pentru proiectele din acest domeniu. Este vorba despre Axa prioritara 1 din POR pentru sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere. Urmeaza sa fie finalizat Ghidul Solicitantului, astfel ca in primele luni ale anului viitor sa poata fi depuse proiectele. Acestea trebuie sa fie intocmite de autoritatile locale din orase sau de asociatii de dezvoltare intercomunitara. Valoarea proiectelor variaza intre 500.000 si 45 de milioane de euro.

Aceasta axa are cea mai mare felie din banii alocati prin Programul
Operational Regional: 1,4 miliarde de euro din valoarea totala a programului de 4,4 miliarde de euro. Adica, o singura axa detine aproape 30% din bani, in timp ce celelalte cinci axe din program impart restul fondurilor. Cele mai sarace regiuni ale tarii vor primi cei mai multi bani, iar cele mai bogate - partea cea mai mica.

Poli de crestere

Ce reprezinta, de fapt, polii de crestere? Acestia sunt mari centre urbane, care, prin dezvoltarea lor, pot influenta
si impulsiona cresterea bunastarii oraselor si satelor din jurul lor. Sunt un fel de „motoare” ale dezvoltarii regiunilor Romaniei.

Inainte sa depuna proiecte pe Axa 1, orasele vor trebui sa elaboreze o strategie complexa de dezvoltare, care sa cuprinda cele mai acute probleme, necesitatile oamenilor, altfel spus tot ce se poate si trebuie facut cu fonduri europene, nu doar din POR, ci si din alte programe.

Polii de crestere au fost stabiliti dupa criterii foarte clare, ca sa nu se riste crearea de poli artificiali. Orasele care vor avea cea mai mare responsabilitate in cheltuirea celor peste 10 milioane de euro pusi la dispozitie pentru fiecare pol de crestere sunt cele cu peste 200.000 de locuitori, care au posibilitati sa creasca. De asemenea, trebuie sa fi atras multe investitii
straine, sa aiba un PIB in crestere si sa ofere multe locuri de munca.

Orasele-poli de crestere nu vor primi insa decat sub 50% din banii alocati pe regiuni. Restul fondurilor vor merge catre proiectele oraselor mici, care imbunatatesc viata multor oameni din zona. Aceste orase mai mici, cu potential de dezvoltare economica si sociala sunt considerate „poli de dezvoltare” urbana si pot atrage finantari de peste 5 milioane de euro.

CONVERGENTA

Bucurestiul este un „caz special”

O viata
mai buna in orase prin iluminat, canalizare, transport public, spatii verzi, gaze, telefonie, centre de divertisment si locuinte sociale. Toate acestea pot fi obtinute cu fonduri europene pentru sprijinirea dezvoltarii oraselor-poli de crestere. Despre cum si cand se pot realiza aceste lucruri am discutat cu Laszlo Borbely, ministrul dezvoltarii.

EVZ: Sunt privilegiate orasele-poli urbani?
Laszlo Borbely: Acesti poli de crestere nu sunt localitati privilegiate fata de altele. Administratia de aici are o responsabilitate mai mare, deoarece vor fi proiecte mari care vor atrage fonduri nu numai din POR, ci si din alte programe operationale sectoriale. Polii de crestere inseamna atat acel municipiu, oras mare care este centrul, cat si localitatile din jur, care poate sa mearga pana la 50 de km de acea localitate. In primul rand, trebuie sa aiba ei o strategie, un plan de actiune in care sa fie prezente proiecte integrate.

Cum au fost selectate aceste orase?
Polii de crestere sunt orase mari, iar pentru stabilirea lor se ia in considerare posibilitatea de dezvoltare, strategia lor, cati investitori au venit in ultimul an, situatia demografica, a locurilor de munca
, cat a crescut
PIB-ul in ultimii ani.

Cati bani vor reveni acestor orase pentru proiectele de dezvoltare?
Acesti 1,39 miliarde de euro sunt impartite pe regiuni intre 8,3%, cea mai mica alocare, pentru Bucuresti-Ilfov, si 16,32% cat are regiunea Nord-Est, care este cea mai saraca. Deci, cea mai saraca regiune primeste cel mai mult, iar cea mai bogata - cel mai putin. Regiunile au propus ca polii de crestere sa primeasca intre 20% si maximum 40% din acesti bani. Restul va merge la orasele mai mici.

Ce proiecte vor obtine finantari pe Axa 1?
Depinde de strategia fiecarui pol de crestere. De exemplu, Timisoara are deja doua proiecte de reabilitare a centrelor istorice. Sunt finantate proiectele care cuprind cladiri istorice, zona verde, pista pentru biciclisti, canalizarea localitatilor, proiecte mici de gestionare a deseurilor. Sau pentru transportul urban care leaga orasul de localitatile invecinate.

De ce proiecte are nevoie regiunea Bucuresti-Ilfov?
Bucurestiul e un caz special, are cei mai multi bani din tara si multe proiecte demarate. In regiunea Bucuresti-Ilfov, Capitala este inconjurata de comune foarte mari si puternice. E un pol de crestere cu comune in jur. Aceste comune bogate s-au dezvoltat destul de haotic, fara o conceptie convergenta cu Bucurestiul si au deseori probleme cu neasigurarea utilitatilor. E nevoie de o actiune convergenta a Bucurestiului cu comunele invecinate.

Poliţă de viaţă sau pensie facultativă?

Deşi urmăresc un scop comun – asigurarea unui venit după ce beneficiarul îşi întrerupe activitatea
– poliţele de viaţă continuă să atragă clienţi şi după lansarea pensiilor private. Asigurătorii speră chiar la creşteri peste cele din anii trecuţi.

Până acum, românii care nu voiau să trăiască la pensie doar din banii oferiţi de stat puteau contracta o asigurare de viaţă care permitea plata unei rente viagere după expirarea unui anumit termen. De anul acesta, aceeaşi nevoie o îndeplinesc şi pensiile private obligatorii, şi pensiile facultative. Totuşi, asigurătorii nu se tem că pensiile private le vor muşca o parte din piaţă. Ba din contră, se aşteaptă la creşteri mai mari.

„Aşa s-a întâmplat şi în cazul Poloniei, unde, odată cu lansarea fondurilor de pensii obligatorii, asigurările de viaţă au avut creşteri foarte mari, peste nivelurile din anii precedenţi“, susţine Theodor Alexandrescu, directorul general al AIG Life. De aceeaşi părere este şi Crinu Andănuţ, directorul general al Allianz-Ţiriac Pensii: „Asigurările de viaţă şi pensiile facultative sunt produse total diferite. Amândouă vor avea o evoluţie crescătoare în perioada următoare“.

Reprezentanţii fondurilor de pensii facultative şi cei ai companiilor
de asigurări de viaţă nu văd cele două produse ca unele care se pot substitui între ele, ci mai degrabă ca servicii complementare. „Beneficiile oferite fac complementare cele două produse. La baza asigurărilor stă garanţia capitalului şi gradul redus de risc. Pensiile facultative nu oferă o garanţie absolută a capitalului, ci mai degrabă una relativă şi au un grad de risc mai ridicat“, explică Alexandrescu. „Pensia facultativă, respectiv asigurarea de viaţă tradiţională sunt produse care împreună pot oferi un venit satisfăcător la pensie pentru români“, spune Andi McLennan, director de marketing
&propositions de la Aviva.

Pensiile facultative şi asigurările de viaţă funcţionează în mod asemănător.

Asemănări şi deosebiri

Beneficiarul plăteşte contribuţii către administratorul fondurilor pe o perioadă de mai mulţi ani. La sfârşitul acesteia, poate primi banii înapoi sub forma unei pensii. Între cele două servicii există însă o serie de deosebiri. În cazul pensiilor, contribuţiile se plătesc lunar, iar banii sunt reţinuţi şi viraţi de angajator. În cazul asigurărilor, frecvenţa plăţilor este mai mică, iar sarcina achitării acestora îi revine clientului. În plus
, asigurările de viaţă sunt mult mai flexibile şi pot acoperi riscuri care nu intră sub incidenţa pensiilor facultative. De exemplu, în caz de deces, asigurătorul poate achita ratele la credit sau poate plăti renta unui terţ beneficiar. De altfel, acesta este şi principalul argument al asigurătorilor atunci când spun că piaţa va creşte în continuare. „Estimăm că până în 2010 piaţa asigurărilor de viaţă va ajunge la un miliard de euro“, spune directorul AIG. Potrivit acestuia, diferenţierea dintre asigurările de viaţă şi pensiile private o vor face consultanţii, care vor recomanda fiecăruia produsul care i se potriveşte mai bine. „Cred că asigurările de viaţă sunt indicate persoanelor cu activitate intensă, care au persoane dependente
în întreţinere“, spune Alexandrescu.

Primele asigurări de viaţă au fost lansate în România în urmă cu aproape zece ani. Chiar şi după această perioadă, piaţa a rămas slab dezvoltată.

Creşteri mari, volume încă modeste

Potrivit Comisiei de Supraveghere a asigurărilor, pentru 2007 se estimează un volum al primelor brute subscrise de 400 de milioane de euro, faţă de 336 de milioane anul trecut. Principalii jucători pe piaţa asigurărilor de tip unit-linked sunt ING şi Allianz-Ţiriac, care deţin 81% din piaţă, iar valoarea medie a primei anuale este de 400 de euro. În cazul poliţelor de viaţă prin care asigurătorul preia şi riscuri, precum cel de invaliditate, deces sau de neplată, şapte companii îşi dispută 80% din piaţă, iar valoarea primelor este mult mai mică - 34 de euro pe contract. Nici pensiile facultative, lansate în mai 2007, nu au avut parte de un start mai bun. Dacă în vară existau estimări potrivit cărora pensiile facultative vor atrage 200.000 de participanţi până la sfârşitul anului, cifrele s-au dovedit mult prea optimiste, un nivel mai realist fiind de 30.000 de participanţi. O serie de jucători mari de pe piaţa asigurărilor de viaţă, precum AIG Life, Asirom, Generali sau Grawe, n-a intrat încă pe piaţa pensiilor facultative.

Marii coloşi energetici vor să bage bani în turbine eoliene

Marile proiecte de investiţii în energia
eoliană ar putea demara în următorii doi ani de zile, mai multe
companii
din domeniul producţiei de electricitate anunţându-şi intenţia de a amplasa în România turbine cu puteri ridicate. În prezent, intenţiile respectivelor societăţi sunt la stadiul declarativ, fără vreo mişcare concretă în acest sens. „Încă nu a venit nimeni la noi să ceară autorizaţie de înfiinţare, deşi multe companii spun că intenţionează să investească în turbine eoliene.

Mulţi însă fac studii, evaluări, măsurători“, a declarat pentru Mediafax Nicolae Opriş, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Şi-au manifestat dorinţa de a intra pe această piaţă italienii de la Enel, care sunt prezenţi în România în sectorul distribuţiei de electricitate, Eviva Nalbant, o subsidiară a Martifer, producătorul de biodisel care are o fabrică la Lehliu, distribuitorul de energie Electrica, cehii de la CEZ, care deţin fosta Electrica Oltenia, Butan Gas, compania deţinută de unul dintre cei mai bogaţi români, Iosif Constantin Drăgan, nemţii de la E.ON, austriecii de la Verbund etc.

„Dacă îi adunăm pe toţi care şi-au exprimat interesul, depăşim 10.000 MW (capacitate instalată)“, spune Alexandru Săndulescu, director în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. Asta ar însemna o putere instalată, numai pe bază de energie eoliană, ce reprezintă două treimi din capacitatea totală existentă a României, adică termocentrale, două reactoare nucleare şi hidrocentrale. Iar la nivel mondial ar reprezenta aproape 10% din puterea instalată în turbine eoliene.

Între un milion şi 1,4 milioane de euro pe un MW pentru o centrală eoliană

Reprezentanţii General Electric Energy, unul dintre principalii producători mondiali de turbine eoliene, spun că în România primele proiecte vor demara în 2008-2009. Problema cu care se confruntă un potenţial investitor este aceea că producătorii de astfel de echipamente livrează turbinele după doi ani de la comandă din cauza avalanşei de solicitări din întreaga lume. Siemens, un alt jucător important de pe piaţa mondială de producţie a echipamentelor
energetice, nu a primit până azi nicio o comandă din România, susţine Petru Ruset, directorul diviziei româneşti a Siemens de generarare, transport şi distribuţie a energiei, citat de Mediafax.

O investiţie într-o centrală eoliană variază între un milion şi 1,4 milioane de euro pe un MW. Ca să fie profitabilă, o centrală eoliană trebuie amplastă într-o zonă cu vânt care bate în medie cu peste 11 metri/secundă. În România, cele mai bune zone în acest sens sunt litoralul Mării Negre, Dobrogea, şi zonele înalte.

PD-L, ultimul santaj

„Daca duminica viitoare ar avea loc alegerile pentru Parlamentul Romaniei…?“ - stiti intrebarea-tip din sondajele de opinie - teoretic, n-as avea nici un motiv sa spun ca as vota cu PD-L. Cel mai probabil, as bifa „Nu stiu“ sau „Nu m-am hotarit“.

Stiu ca, pentru unii, acesta nu e cel mai dragut raspuns. Il urasc atit sondatorii pentru care indecisii reprezinta cosmarul meseriei lor, cit si fanaticii noului partid pentru care a nu fi deja convins e mai grav chiar decit a vota cu „dusmanul“ (vezi potopul de blesteme din zona „prezidentiala“ cu care s-au ales cei ce-au facut imprudenta de a recunoaste ca n-au fost la vot pe 25 noiembrie). Iata si argumentele ingratei mele indecizii.

Dupa 17 ani in care am tot votat ca sa nu cistige ceilalti, cred ca am dreptul moral sa-mi pretind s-o fac macar acum pentru cineva si ceva anume. Cu PNL nu ma simt afin, pentru ca, desi ideologic liberalismul mi-e cel mai aproape, partidul condus de Tariceanu nu-mi da senzatia ca s-ar adresa unora ca mine. Programatic, e inconsistent. Cu exceptia cotei unice, nici un alt proiect major de sorginte liberala n-a fost pus in aplicare sau dus pina la capat. PNL ar fi trebuit sa fie campionul descentralizarii, reducerii birocratiei si austeritatii bugetare. N-a fost si nu este. In loc de stat minimal avem doar stat care se face uneori mic si inchide ochii. Liberalii au poate cea mai incoerenta politica de cadre dintre toate partidele importante din Romania. Promovarea pe criteriul apartenentei de gasca functioneaza la toti, dar la liberali pare sa fi devenit lege. Si cum gastile sint mereu in competitie, Tariceanu intervenind ferm doar atunci cind are un interes pur personal, rezultatul e intotdeauna imprevizibil si adesea halucinant. Nu in ultimul rind, PNL si-a ratat, absolut imbecil, si vocatia mostenita din anii ’90, cea de partid al elitelor non-comuniste si antifeseniste, inca destul de influente in viata publica.

PSD nu poate fi convingator nici macar pentru un social democrat autentic. Atit timp cit are de ales intre un viitor incert (Mircea Geoana) si un trecut indecent (Adrian Nastase), intre Vasile Dancu si Marian Vanghelie sau intre Cristian Diaconescu si Marian Oprisan, singura solutie de bun-simt e sa mai astepte. Dar toate astea nu mai reprezinta un motiv suficient pentru a vota cu PD-L. Nu mai e loc de un asemenea santaj. Daca vor un vot cinstit, pedelistii ar trebui sa mai puna si ceva de la ei. Problema e ca nu prea au ce. Pentru ca singura noutate a noului partid e acelasi vechi pompier de serviciu al partidelor si politicienilor care vor sa se scoata pe ultima suta de metri, Theodor Stolojan. PD-L s-a nascut din esecul PD de la europarlamentare si al lui Traian Basescu de la referendum si din frica ambilor de urmatoarele. E o constructie care pastreaza toate tarele PD-ului, cele care i-au tinut in casa pe o parte dintre romani in 25 noiembrie: lipsa de proiect propriu, indolenta celui care se simte deja pe cai mari, iresponsabilitatea celui ce confunda slabiciunea celorlalti cu un cec in alb in propriul buzunar.

PD-L e Alianta pe care au votat-o romanii in 2004, dar pe care petro-liberalii au tradat-o intre timp. E implinirea proiectului lansat de Traian Basescu si Theodor Stolojan in 2003, sustine cu aplomb Emil Boc. Nu stiu ce intelege vechiul sef de partid nou prin Alianta din 2004 sau proiectul politic din 2003, dar parca atunci eram mai putini. Iar din pacate pentru noi, cei de-acum, ei sint cam aceiasi.

Lumea politica din jurul lui Basescu

Anul politic 2007 a fost marcat de Basescu. De succesele si insuccesele lui, la care s-a raportat toata lumea politica. Nu e o lauda sau o critica. E o constatare. Anul se termina cu un act politic major care sta tot sub semnul lui Basescu: înfiintarea partidului prezidential PD-L, prin unificarea PD cu PLD. Înfiintarea PD-L sfideaza pur si simplu logica politica. Aparitia noului partid înseamna disparitia PD, câstigatorul net al alegerilor europarlamentare cu 28% din voturi, creditat de INSOMAR cu 40% din intentiile de vot chiar în momentul desfiintarii sale. Basescu, Boc, Stolojan etc. ignora astfel dorinta electoratului. Tocmai ei, care în campaniile 2007 considerau ilegitime chiar institutii cum sunt Guvernul (de 20%) si Parlamentul (cei 322 care nu-i mai reprezinta pe alegatori) numai pentru ca aduna scoruri mici în sondaje.

Începutul anului 2007 a marcat o lupta pe viata si pe moarte (politica) între Traian Basescu si Guvernul României care a dus, pe 19 aprilie, la suspendarea din functie a presedintelui de catre Parlament pentru repetate încalcari ale Constitutiei. E un esec de
proportii al presedintelui care, astfel, s-a izolat pe scena politica si s-a singularizat între presedintii tarilor membre UE. Referendumul pentru demiterea presedintelui de pe 19 mai a aratat însa ca Basescu conteaza pe o popularitate importanta: 74,3% au votat pentru el din cei 44% care s-au prezentat la vot, adica circa o treime din alegatori. Este fara îndoiala principalul succes al lui Basescu: unul de imagine. În rest, scoaterea PD de la guvernare si votul masiv de învestitura pe care Parlamentul l-a dat guvernului Tariceanu II pot fi trecute si în contul negativ al presedintelui. Ca si esecul politicii împotriva lui Tariceanu si a PNL sau invalidarea referendumului pentru uninominal. Succesele lui Basescu sunt cele ale unui sef de partid: scorul de 28% al PD la europarlamentare, un partid care în 2004 aduna în sondaje în jur de 10%, si cel de 7,7% al PLD, partid înfiintat de circa sase luni. Dar cele doua partide nu mai exista. Ramâne PD-L, un partid la remorca lui Traian Basescu, care va depinde în anul electoral 2008 exclusiv de popularitatea mentorului sau.

Cine greşeşte nu plăteşte!

Numele medicilor
care au intrat cu bisturiul în populaţie sunt secrete

Sebastian Lungu s-a născut la
maternitatea Spitalului Universitar din Bucureşti cu multiple handicapuri. Se spune că toate acestea s-ar fi petrecut ca urmare a neglijenţei medicilor. Unul dintre ei mai primise un avertisment faţă de felul în care îşi face meseria. Pentru o astfel de ispravă, medicii implicaţi în această poveste au primit un an de suspendare a dreptului de practică. După care se vor întoarce zeloşi la locul de muncă. Adevărat film horror!

Un alt bebeluş, Andrei Tudose, a venit pe lume sănătos, la maternitatea Spitalului Elias, dar neglijenţa şi mizeria l-au lăsat orb pe viaţă. Până acum nimeni nu a fost sancţionat pentru malpraxis, ba mai mult
, spitalul în cauză a sărit să-şi apere prestigiul şifonat de scandal.

Nu e prima dată. Nu de mult, prin maternităţi circula fără probleme un streptococ. A fost nevoie să moară câţiva bebeluşi pentru ca medicii să declanşeze, alături de procuratură, anchete pentru a descoperi cauza şi vinovaţii. Nu au căutat prea mult - vinovate au fost declarate mamele că nu s-au îngrijit de sănătatea copiilor. Dar lista isprăvilor glorioase înfăptuite de medici în cotidiana lor luptă cu pacienţii şi bolile
lor ar putea continua la nesfârşit.

Cert e că, atunci când am cerut să se facă publică lista nominală a medicilor care au primit sancţiuni, Colegiul Medicilor, adică breasla profesională care apără interesele şi integritatea exercitării acestei nobile meserii, a refuzat categoric. „Nu suntem obligaţi să vă dăm aceste informaţii", a sunat răspunsul Colegiului. Care ne-a furnizat informaţii generale, însumate într-o aritmetică birocratică de tip caragialesc, nu şi numele medicilor vinovaţi de malpraxis.

Numele medicilor care au intrat cu bisturiul în populaţie este secret de serviciu. Nu ştim nici măcar care sunt pedepsele în caz de malpraxis. Profesioniştii din Colegiul Medicilor nu ne spun care e soarta celor care fac de râs breasla, însă înţeleg ca, atunci când un doctor nu şi-a plătit cotizaţia către organizaţie timp
de şase luni, să-i ridice dreptul de practică. Culmea este că refuzul categoric al Colegiului de a face publice nişte informaţii de bun-simţ este acoperit de o lege imperfectă, nr. 544/2001, şi de o interpretare personală a articolelor din Constituţie.

Până la schimbarea legii pacienţilor, nu le rămâne decât să meargă orbeşte la medic, rugându-se ca doctorul cu pricina să nu aibă prea multe cadavre în dulap sau ca măcar de data aceasta să nu-i tremure mâna.

Educaţia, corupţie cu subiect unic

Până unde poate ajunge corupţia în învăţământul românesc? V-aţi pus sigur această întrebare, dacă sunteţi părinţi înnebuniţi la gândul viitorului fiului sau fiicei dv., care vor trăi într-o societate cu sistemul de valori pe care-l cunoaştem noi pulverizat.

Dacă sunteţi părinţii, bunicii, unchii, mătuşile, fraţii şi surorile unuia dintre cei 212.661 de elevi ai claselor a VIII-a, care au susţinut, în premieră, teza cu subiect unic în semestrul acesta, cu siguranţă aţi înţeles că minciuna, furtul şi corupţia s-au întins pe tot sistemul de învăţământ românesc, iar efortul de a ne reveni va fi uriaş. Asta pentru că unii domni şi unele doamne profesoare, dascălii pe care i-am privit ca pe cel mai important corp de elită al intelectualităţii româneşti, şi-au probat neprofesionalismul şi necinstea.

S-a copiat pe rupte la tezele unice, s-au cunoscut subiectele, supraveghetorii i-au lăsat pe copii să rezolve în grup subiectele, asta când nu le-au dictat chiar ei. Ba chiar, la o anumită şcoală, profesorul de la clasă a sugerat părinţilor şi suma care trebuie strânsă şi cum să se dea aceasta supraveghetorilor. Acestea sunt doar câteva dintre semnalele, reclamaţiile şi informaţiile pe care redacţia noastră le-a primit în ultima săptămână.

Ceea ce ar fi trebuit să fie o teză normală, nestresantă, neviciată nici de emoţii, dar nici de mârşăvii, a devenit o mare cacealma educaţională. Decizia ministerului de a trece la evaluarea continuă, pe care statele UE o realizează în învăţământul obligatoriu, e viciată, deturnată de mentalitatea cretină că avem nevoie doar de diplome, nu şi de oameni care să ştie carte.

După atâtea experienţe urâte, cu copiatul şi vânzarea subiectelor, din ultimii trei ani, am crezut sincer că, ridicând presiunea de pe nota de la examen, se va contracara şi corupţia. M-am înşelat şi eu, şi toţi aceia care gândesc că modernizarea şi europenizarea învăţământului românesc trebuie făcute urgent şi fără nici o ezitare.

Atâta timp cât nota obţinută de elev are importanţă pentru viitorul lui educaţional, obţinerea acesteia nu se va face, firesc, cum se întâmplă în toată lumea civilizată, prin muncă şi seriozitate, ci se va prefera calea uşoară a furtului. Şcoala românească a preluat şi dezvoltă cea mai urâtă faţă a României postdecembriste: corupţia, înşelătoria, şmechereala. Ce să-i răspunzi unui elev de 13, 14 ani, când te întreabă de ce el, care te-a ascultat şi n-a copiat, a luat nota 6, iar colegul său, care a furat, a luat 10? Deja, cred, problema dramatică nu mai este aceea a elevilor pe care părinţii şi dascălii îi învaţă să fure, ci a elevilor care se încred în ceea ce le spun părinţii şi unii dascăli, care mai au încă un sistem de valori.

După mine, prima soluţie ar fi aceea de a normaliza sistemul, scoţând definitiv numai cele câteva note din calculul mediei generale. Apoi şi pentru dascăli ar trebui făcut ceva. Ar fi cazul ca ministerul să nu mai acorde salariul de merit pe baza criteriilor actuale. Aceasta, deoarece, acolada minciunii se încheie la dascăl, împins de punctajele ministerului – se punctează rezultatele la examene, la olimpiade – să facă rabat calităţii, dacă vrea să ia 10 lei în plus la chenzină. Şi, cel mai sigur, ar trebui ca, urgent, Statutul personalului didactic să fie amendat, în sensul în care profesorii corupţi să poată fi eliminaţi din sistem.

Fiindcă nimic, dar nimic nu este mai odios decât un dascăl care schilodeşte mintea şi sufletul unui copil. Din nefericire, se pare că numărul acestora a depăşit masa critică, ceea ce e cu adevărat un dezastru.

Locotenenta lui Bivolaru, de la Europa Libera la integrarea in absolut prin pornografie

Din nou despre cei care conduc MISA si pornografia în stil mare. Una dintre doamnele cu greutate în Miscarea de Integrare Spirituala în Absolut (MISA), persoana importanta din esalonul superior al acestei miscari, poate fi vazuta în scenele fierbinti ale unui film porno hard. Dupa ce am dezvaluit legaturile dintre filmul „Secretele seductiei“ si membrii importanti MISA, am primit mai multe replici din partea Miscarii, care mai de care mai fanteziste, ca sa nu spunem de-a dreptul ilare. Una dintre acestea se refera la un pariu. Sefii MISA, prin biroul lor de presa, afirmau ca Miscarea e dispusa sa ne provoace la un pariu substantial în valoare de 100.000 euro, pe care îl vom câstiga daca demonstram ca protagonista din „Secretele Seductiei“ - productia porno care a stârnit un scandal de pomina pentru ca anumite secvente fierbinti au fost filmate în doua biserici constantene - Sf. Anton, romano-catolica, si Sf. Mihail si Gavril, ortodoxa - este cursanta MISA.

În respectivul film porno jucau mai multe femei tinere. Nu stim exact la care din ele se referea biroul de presa. Insa, daca tot îi place sa parieze, îl provocam si noi la unul. Doar pe un leu. E adevarat ca Oltea Mutulescu, sefa publicatiei Yoga Magazin, persoana cu greutate în MISA, ziarista care i-a luat în nenumarate rânduri apararea lui Gregorian Bivolaru, membra cu greutate în mai multe fundatii si societati care au legaturi cu MISA, joaca în filme porno? Raspuns corect – “Da!“ Unul dintre acestea se numeste „Sisters in love“. Si nu întâmplator, reclama respectivului film porno se afla în acelasi calup publicitar cu „Secretele Seductiei“ ori „Pasajul magic“, în care star porno este însusi Mihai Stoian, numarul 2 în MISA, cel care aduce sectantilor din România “mesajul“ lui Bivolaru la spiralele organizate de secta la Costinesti ori Herculane.

INTERZIS MINORILOR!!!

Dar sa ne întoarcem cu un an în urma. Atunci, mai precis în noiembrie 2006, Fundatia Cultural Umanitara Sophrozin, tot un pui MISA, batea scolile cu tot felul de spectacole ciudate în care, dupa ce se vorbea despre Dumnezeu, publicul între 7 si 70 de ani era pus sa se „concentreze“ pentru a intra în comuniune cu îngerii, stelele, galaxia, universul s.a.m.d.

Curriculum vitae al Oltei Mutulescu, de pe siteul Societatii Artie Diem, un pui al MISA. Dupa cum se vede, doamna Mutulescu este filoloaga si a lucrat si la prestigiosul post de radio Europa Libera


Integrare in pornografie si tacere Nu faptul ca cineva joaca intr-un un film porno e grav. Pâna la urma, e o chestiune de optiune individuala. Însa, daca respectivele personaje - azi ne referim în special la Oltea Mutulescu - se ocupa de organizarea de spectacole prin scoli, în cadrul carora cei de la MISA isi pun aripi de mucava si le vorbesc copiilor despre îngeri si Dumnezeu, într-un mod pe care multi parinti nu-l accepta, e bine sa se stie ca o alta pasiune a doamnei este pornografia. Mai ales ca fundatiile în care Oltea Mutulescu are un cuvânt greu de spus sunt acuzate de fosti adepti MISA de faptul ca, prin intermediul unor membri ai acestor fundatii, au convins minore sa joace în productii porno. Adevarat, acest fapt nu a fost inca dovedit, însa este clar ca multora dintre tinerele care evolueaza în aceste filme nu li se spune ca repectivele productii vor fi comercializate pe piata. Dar asta e o alta chestiune, despre care vom vorbi cu alta ocazie. Nu am reusit sa o contactam pe Oltea Mutulescu, desi am cautat-o telefonic la sediul MISA din Pipera si i-am transmis ca vrem sa vorbim despre filmul „Sisters in love“.
Atunci când mai marii MISA sunt prinsi cu mâta în sac, când se demonstreaza ca ei se integreaza în absolut prin pornografie, tac mâlc. Or, pentru un articol publicat în partea de jos a unei pagini din „Gardianul“, trimit un drept la replica care se întinde pe cinci pagini de ziar, tocmai în ideea ca daca ocupa un asemenea spatiu nu poate fi publicat.

"Cred ca Romania este intr-o perioada de mari sperante"

Henry Kissinger este un om profund preocupat de limite si de (re)cunoasterea acestora in politica. El distinge in interviu trei categorii de oameni politici: marii oameni de stat, care forteaza limitele superioare, mediocrii, care se multumesc sa actioneze in interiorul limitelor, si nesabuitii, care isi depasesc limitele si pun in pericol propria societate si restul lumii.
In aceasta cheie poate fi citita interpretarea data
de Kissinger celebrului binom "realism versus idealism" in politica internationala.Kissinger nu se declara impotriva politicii wilsoniene de promovare a valorilor, dar pretinde ca acestea sa fie adaptate realitatilor istorice. Din acest punct de vedere, de exemplu, incercarea de a impune un regim democratic in Irak depaseste limitele si posibilitatile Americii.


Marele om de stat Kissinger a fortat limitele impuse de razboiul rece la inceputul anilor ’70, cand Statele Unite au apelat la Romania comunista a lui Ceausescu pentru a realiza o deschidere spre China in scopul de a ingradi influenta
URSS.
Gasirea unor solutii
in Kosovo si, in general, in Balcani este limitata de faptul ca harta etnica a regiunii nu permite constituirea unor state pure din punct de vedere etnic. In schimb, spune el, America este perfect capabila sa gestioneze singura relatia cu Rusia si nu e nevoie ca Romania sa se constituie in mediator intre Rusia si Occident. Romania nu ar trebui sa isi propuna un asemenea obiectiv de politica externa, care, se pare, ii depaseste limitele.


Revista "Time" l-a declarat acum 30 de ani pe Henry Kissinger "omul cel mai indispensabil al lumii", iar ultimul sau biograf crede ca secolul al XXI-lea inca ii mai asteapta succesorul. Strateg al razboiului rece, constata cat de complicata a devenit lumea dupa caderea URSS. S-a intors in Romania dupa mai bine de 30 de ani, regasind-o "dinamica" si orientata spre viitor.


» Prima dvs. vizita in Romania a fost in august 1969, cand erati consilierul pentru probleme de securitate nationala al presedintelui Nixon. Vizita la Bucuresti v-a dat prilejul sa comunicati in secret Beijingului ca SUA erau pregatite sa ia in considerare normalizarea relatiilor. In ce masura a ajutat rolul de mediator al Romaniei lui Ceausescu in destinderea relatiilor sino-americane dupa mai bine de 20 de ani de blocaj diplomatic?
— Vizita presedintelui Richard Nixon in Romania a fost una foarte importanta din punct de vedere simbolic. A fost pentru prima oara cand un presedinte american vizita o tara care apartinea Pactului de la Varsovia si care fusese ocupata de Uniunea Sovietica la sfarsitul razboiului. Iar pentru noi parea ca Romania doreste sa duca o politica independenta. Asa ca am incercat sa prevenim in acel moment ca Uniunea Sovietica sa aplice doctrina Brejnev peste tot in lume. si de aceea eram foarte interesati sa stabilim relatii cu China. I-am spus lui Ceausescu intr-o maniera generala ca eram pregatiti sa vorbim cu China. Problema era ca nu existau diplomati chinezi nicaieri in lume la acea data din cauza revolutiei culturale. Asa ca aveam nevoie de o terta parte care sa joace rolul de emisar. Iar Ceausescu a transmis propunerea noastra. Ce nu stiam la acea data si am aflat ulterior era ca de fapt chinezilor nu le-a placut sa comunice printr-o tara comunista, pentru ca le era teama ca puteau exista oameni in guvernul respectiv sau chiar in propriul guvern care i-ar fi informat pe sovietici despre ceea ce faceam.

» De aceea ati folosit de asemenea si canalul pakistanez…
— Da, de fapt ce s-a intamplat in cursul acelei vizite a fost ca i-am rugat atat pe presedintele Pakistanului, cat si pe cel al Romaniei sa-i informeze pe chinezi. Iar timp
de aproximativ sase luni dupa vizita, fiecare mesaj pe care-l trimiteam prin Pakistan il trimiteam si prin Romania. Dar chinezii raspundeau prin Pakistan, pentru ca erau suspiciosi privind relatia Romaniei cu Rusia.

» Atat in memoriile dvs. publicate in 1979, cat si in cele ale presedintelui Nixon se arata ca, dupa ce s-a intors de la cina cu Ceausescu, in jurul orei 11 seara, presedintele SUA s-a plimbat, a povestit si a fumat un trabuc timp de o ora. Pe Ceausescu il gasise "inteligent" si "curajos in a infrunta Moscova cu vizita presedintelui american". si dvs. l-ati considerat "inteligent" si "ambitios" pe Ceausescu, care ar fi "reusit sa faca din tara sa o rascruce". Mai credeti asta?
— Da. Nu fac judecati privind politica interna a lui Ceausescu. Noi aveam de-a face in primul rand cu politica externa a Romaniei. Iar impresia noastra era ca Ceausescu facea doua lucruri: incerca sa previna ca Uniunea Sovietica sa nu-i faca Romaniei ce le-a facut Ungariei si Cehoslovaciei. Iar in al doilea rand dorea sa-i dea Romaniei o importanta mai mare
decat o avea ca simplu membru al Pactului de la Varsovia. Si a facut aceste lucruri cu o dexteritate considerabila si cu ceva curaj. Noi fusesem intr-o calatorie in jurul lumii si am venit din Pakistan in Romania, dupa care mergeam in Germania. Deci trebuia sa fie o vizita de doua zile. Dar s-a intamplat ca exact in acea perioada sa fie programat un congres comunist la Bucuresti, la care trebuia sa vina chiar Brejnev. Noi nu stiam asta, in nici un caz n-am facut-o intentionat. Ceausescu si Guvernul roman au decis sa amane cu o saptamana congresul si au anulat invitatia facuta lui Brejnev, pentru a-l putea primi pe Nixon in acea zi. A fost o demonstratie foarte puternica de independenta.