Macovei, împinsă de Băsescu pe listele PDL

n asentimentul preşedintelui , democrat-liberalii i-au făcut fostului ministru al justiţiei o nouă ofertă
: candidatura la europarlamentare. Monica Macovei ar putea fi surpriza listei pentru alegerile europarlamentare a PDL. Potrivit unor surse democrat-liberale, fostul ministru al justiţiei a primit din partea PDL, cu consimţământul preşedintelui Traian Băsescu, oferta
de a candida
pe un loc eligibil pen tru Parlamentul European.



Macovei se mai gândeşte însă. Apropiaţi ai fostului ministru susţin că rezervele sale ţin pe de o parte de intrarea în politică, pe de altă parte de locul pe care l-ar putea ocupa pe listă. În variantele ipotetice discutate până acum în cerc restrâns, Macovei ar fi luată în calcul şi ca „locomotivă”, loc promis, de asemenea, lui Theodor Stolojan, dar şi pentru locul patru sau cinci, după fiica preşedintelui, Elena Băsescu.

Macovei, nehotărâtă

„Există discuţii, dar ea nu este încă hotărâtă”, ne-au spus sursele citate. Numele Monicăi Macovei nu se află de altfel, în acest moment, pe lista celor 65 de PDL-işti propuşi până pe 28 februarie de organizaţiile judeţene pentru selecţia naţională, procedură stabilită de conducerea PDL ca primă etapă în desemnarea candidaţilor. Lista ar urma să fie definitivată între 23 şi 30 martie.

Cum recomandarea pentru Macovei vine de la Băsescu, regulile nu sunt însă de neschimbat. În cazul unui răspuns afirmativ, varianta vehiculată ar fi avansarea candidaturii sale direct
într-o şedinţă a Biroului Permanent Naţional (BPN) de către preşedintele partidului, Emil Boc.

„Deocamdată, actuala procedură stabilită în BPN - care înseamnă ca fiecare să se ducă în organizaţia unde a muncit, să aibă susţinerea organizaţiei judeţene - este închisă. Termenul (28 februarie - n.r.) a fost depăşit. Dacă apare o personalitate deosebită şi are merite în PDL sau PDL consideră că are merite deosebite, atunci se merge din nou în BPN pentru a stabili o nouă regulă”, explică prim-vicepreşedintele PDL, Theodor Stolojan.

Preda: „Ar fi minunat”

O eventuală candidatură a Monicăi Macovei este privită cu entuziasm de consilierul prezidenţial Cristian Preda, proaspăt intrat în PDL şi favorit pentru unul dintre locurile eligibile pe lista pentru europarlamentare. „Ar fi minunat să candideze, pentru că dispune de o experienţă şi are o inserţie în mediile europene de la Strasbourg şi Bruxelles. Ar fi avantaje importante pentru europarlamentarii români”, spune Preda.

PDL şi Monica Macovei nu sunt însă la primele discuţii de acest fel, cu medierea lui Băsescu. Fostul ministru a fost vehiculat ca posibil candidat al PDL şi la alegerile parlamentare de anul trecut. Până la închiderea ediţiei, Monica Macovei, în prezent consilier al premierului macedonean, nu a putut fi contactată.

Geoană: Subiectul Năstase, vendetă politică

reşedintele Senatului, liderul PSD Mircea Geoană, a declarat, astăzi, după aflarea votului deputaţilor că în ultimii patru ani, subiectul Adrian Năstase a reprezentat şi reprezintă un subiect cu tentă de vendetă politică şi că nu este normal ca într-un dosar
care se doreşte rezolvat repede să fie invocaţi 972 de martori.

El a arătat că votul, privind începerea urmăririi penale a deputatului Adrian Năstase, reflectă dorinţa şi anunţul făcut de Năstaste privind trimiterea acestui dosar în instanţă.

"În ultimii patri ani, subiectul Adrian Năstase a reprezentat şi reprezintă un subiect cu tentă de vendetă politică", a spus preşedintele PSD, precizând că se închide un capitol de patru ani de zile în care Năstase a fost ţintă predilectă a puterii din România.


Justiţia bate pasul pe loc

El a arătat că nu este normal ca într-un dosar care se doreşte rezolvat rapid de instanţă, să fie invocaţi 972 de martori, ceea ce va duce la prelungirea pentru mult timp a procesului şi că astfel se pune întrebarea dacă dosarul lui Adrian Năstase reprezintă dorinţa de a se lupta cu corupţia la nivel înalt sau este doar fixarea unui clişeu cu privire la o persoană sau la un partid.

"Reforma justiţiei a bătut pasul pe loc şi sub pretextul luptei împotriva corupţiei criminalii sunt eliberaţi de procurori cu non-şalanţă, oamenii stau 10 ani să aibă un verdict, ceea ce dovedeşte proasta funcţionare a Ministerului Public", a conchis Geoană.

Plenul Camerei
Deputaţilor a votat cererea Procurorului General al României care solicită începerea urmăririi penale în cazul deputatului Adrian Năstase, în dosarele "Mătuşa Tamara" şi "Zambaccian 2".

Băsescu: Trebuie rezolvate observaţiile CE privind justiţia

Preşedintele Traian Băsescu a fost prezent astăzi la prezentarea bilanţului Ministerului Public. Şeful statului a avertizat procurorii că, dacă nu vor fi rezolvate cele patru puncte semnalate de Comisia Europeană privind justiţia românească, "România riscă să nu poată folosi fondurile".

Băsescu a apreciat că "există un uşor progres al acţiunii procurorilor" şi a subliniat că trebuie realizat "un echilibru" în această zonă.

"Mi se pare extrem de greu de explicat de ce un corp profesional cu o densitate atât de mare de oameni cu studii superioare, care au ca primă imagine legea şi aplicarea legii, nu reuşesc să scoată ţara din această dificultate", a arătat preşedintele, care a avertizat că "în cazul în care nu reuşim să rezolvăm până la raportul din iulie principalele observaţii, cele patru benchmarks, România riscă să nu poată folosi fondurile".

"Va trebui să creştem viteza în atingerea dezideratelor pe care vi
le propuneţi, pe care şi populaţia le aşteaptă de la duneavoastră", a mai apreciat Băsescu.

Vă prezentăm principalele idei ale discursului preşedintelui Traian Băsescu:

* Putem aprecia că lucrurile au o direcţie bună. Va trebui să creştem viteza în atingerea dezideratelor
* Lupta împotriva corupţiei, la nivel înalt şi la nivel local, trebuie sa fie obiectiv în atenţia dumneavoastră. A tot evita confruntarea unor posibili infractori pe motive de procedură este gravă.
* Alternativa unor parchete
de a contribui la rezolvarea unor cazuri de la curţi inferioare va trebui să devină obligativitate prin lege, până când reuşim să aliniem sistemul şi să îl echilibrăm.
* Lucraţi sub presiune publică, ştiu care este starea de disconfort creată de ziarişti. Presiunea face parte din atmosfera în care acţionăm în democraţie. Acţionam sub control public şi va trebui sa ne obisnuim sa ne facem treaba chiar sub acest control public, unoeri exagerat.

Băsescu: Vom analiza posibilitatea acţiunii statului în cazul celor care nu-şi rambursează creditele

om analiza posibilitatea acţiunii statului, astfel încât cei care deliberat nu rambursează creditele să fie stimulaţi să o facă", a declarat preşedintele Traian Băsescu, în urma unei întâlniri cu cele mai importante 12 bănci din ţară.

"Foarte mulţi cred că dacă este criză, îşi pot permite să nu ramburseze creditele", a spus Băsescu, care i-a încurajat pe cei care nu au probleme de rambursare, să îşi achite datoriile faţă de bănci.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că problema actuală a băncilor este reţinerea de la creditare a companiilor şi a persoanelor fizice.

"Mediatizarea crizei a indus populaţiei un sentiment corect de a încerca să facă economii, micii investitori au fost mai reţinuţi. Eu i-aş încuraja să apeleze la sistemul bancar
", a spus Băsescu, precizând că "probabil", pe fondul creşterilor solicitărilor de finanţare, băncile vor face şi o ajustare a dobânzilor.

Băsescu: Rămân la pronosticul de creştere economică între 1,5 şi 2% în 2009
Traian Băsescu a susţinut că sistemul bancar din România este solid şi că poate susţine economia. "România va avea creştere economică mică, dar va avea o creştere în 2009", a mai spus Băsescu.

Rămân optimist în privinţa creşterii economice a României în 2009, "împotriva multor estimări că România va avea creştere economică negativă", a declarat preşedintele Traian Băsescu, care estimează un avans al PIB "între 1,5 şi 2% în acest an".

În 2008, economia României a crescut cu 7,1%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Băsescu a informat principalele bănci despre cele discutate la Consiliul European cu privire la siguranţa sistemului bancar european şi la evoluţia crizei economice.
"Evaluările cu privire la deprecierea situaţiei economice din Europa vor fi făcute publice", a spus Traian Băsescu. Preşedintele a mai spus că vor veni evaluări revizuite privind criza economică mondială.

«În 20 de ani, România se va scrie cu doi R»

eputatul Mădălin Voicu se ţine de glume pe la emisiunile unde este invitat. Luni seară, pe chatul ştirilor PRO TV el a anunţat că ţiganii vor deveni majoritari în ţara noastră, motiv pentru care aceasta se va numi “Rromânia”.

Mădălin Voicu, reprezentant al PSD în Parlament, a repus pe tapet în cadrul discuţiilor de pe internet problema integrării etniei rrome, din care face şi el parte, în societatea românească şi, mai nou, în cea europeană. “În 20 de ani România se va scrie cu doi de r”, a anunţat, cu zâmbetul pe buze, Voicu, făcând referire la natalitatea foarte mare a ţiganilor în comparaţie cu cea a românilor.

Aproximativ 90% din falimentele IMM-urilor sunt cauzate de sechestrele impuse de stat

rca 90% din falimentele inregistrate in randul IMM-rillor sunt cauzate de sechestrele impuse de stat, a declarat, marti, ministrul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri, Constantin Nita, informeaza NewsIn. Acesta a precizat ca doar 10% din falimente sunt initiate de catre firme
. La randul sau, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, Ovidiu Nicolescu, a explicat ca sechestrele despre care a vorbit ministrul de resort reprezinta blocaje financiare.
"In primul
rand, firmele intampina dificultati pana la faliment din cauza celor doua miliarde de euro
, datoriile statului. Totodata, au fost blocate conturile
firmelor care au datorii la stat, ceea ce iarasi duce la falimente", a declarat pentru NewsIn reprezentantul CNIPMMR.
Prezent la o conferinta pe tema solutiilor pentru IMM-uri in conditiile crizei economice, ministrul Nita a reprosat bancilor din Romania ca acestea nu au prezentat pana in momentul de fata niciun pachet de propuneri sau produse destinate IMM-urilor. De asemenea, ministrul a spus ca bancile
trebuie sa fie mai flexibile in ceea ce priveste ratele creditelor.
In opinia lui Constantin Nita, cele mai afectate sectoare economice de blocajele financiare sunt constructiile si sectorul industrial

Bugetul CNVM a fost aprobat de Parlament fără voturi împotrivă

Plenul reunit al Parlamentului a aprobat, marţi, cu 412 voturi pentru, proiectul de buget de cheltuieli şi venituri al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM) pe anul 2009, după ce comisiile reunite de Buget Finanţe şi Bănci au trimis Plenului proiectul pentru dezbatere şi aprobare.

Proiectul de buget al CNVM a fost aprobat, în Plenul comun al Camerei
Deputaţilor şi Senatului, cu 412 voturi pentru, o signură abţinere şi niciun vot împotrivă.

Bugetul pe 2009 al CNVM, caracterizat drept unul de austeritate de preşedintele instituţiei, Gabriela Anghelache, prevede o reducere a veniturilor cu 20%, astfel încât şi cheltuielile suferă reduceri substanţiale.

Concedieri la Coca Cola

Directorul de relaţii publice şi comunicare al producătorului de băuturi răcoritoare, Mugurel Rădulescu, a anunţat, astăzi, că aproximativ 100 de persoane vor fi demise, în acest an la nivel naţional, ca parte a unui program
de restructurare a activităţii.

În plus
, reprezentantul companiei a spus că angajaţilor disponibilizaţi li se vor oferi pachete compensatorii în valoare de şapte până la zece salarii, în concordanţă cu prevederile contractului colectiv de muncă.

"În ciuda eforturilor companiei
de a răspunde schimbărilor mediului actual, acestea sunt influenţate de realităţile economice specifice structurii sale operaţionale şi de costurile generate. Astfel, compania se vede în postura de a se adapta situaţiei economice actuale specifice României şi de a lua toate măsurile necesare preîntâmpinării oricăror cauze care pot avea un impact negativ asupra operaţiunilor", a declarat Rădulescu, citat de Mediafax.

Monedele din zonă se prăbuşesc la minime istorice

orintul unguresc a atins un nou minim pe piaţa valutară, iar zlotul s-a apropiat de recordul istoric de depreciere faţă de euro
, din cauza creşterii îngrijorărilor privind Europa Centrală şi de Est (ECE) ca urmare a dependenţei acesteia de datoria externă.


Agenţia de evaluare
financiară Moody's a arătat într-un raport recent că recesiunea din ţările emergente europene va fi mai severă decât în oricare alt stat, din cauza dezechilibrelor acumulate, care vor pune presiune asupra ratingurilor băncilor locale şi, implicit, şi asupra băncilor-mamă.

Încrederea investitorilor din regiune a fost slăbită şi de un raport al băncii centrale poloneze, publicat luni, care ridică unele semne de întrebare asupra planului de adoptare a monedei unice europeane în 2012, şi, totodată, şi de îngrijorările privind pierderile suferite de companiile poloneze din cauza contractelor valutare cu opţiuni.

"Raportul Moody's a fost încă un cui bătut în coşciugul zlotului", a spus pentru Reuters un trader din Londra.

Numai luni, zlotul a pierdut aproximativ 4% în faţa euro. Totodată, randamentul obligaţiunilor guvernamentale a crescut pe fondul ieftinirii monedei poloneze, iar analiştii susţin că aceasă cădere ar putea forţa banca centrală să intervină pentru a susţine zlotul.

"Pieţele pun presiune asupra unei reacţii politice din partea Poloniei şi, cu cât ieftinim mai mult zlotul faţă de euro, cu atât mai mult banca
centrală va fi nevoită să oprească reducerile de dobândă pentru a opri deprecierea monedei", a declarat un analist din piaţă.

Căderea zlotului a pus presiune şi asupra altor monede din regiune, iar forintul unguresc a pierdut 1% până la un minim istoric de 309,5 forinţi/euro, în timp ce coroana cehă s-a depreciat cu 1,1% până la minimul ultimilor 3 ani şi 3 luni.

Leul s-a depreciat în debutul şedinţei cu 0,2%, întărindu-se însă în apropierea prânzului. Dealerii au suspectat banca centrală de intervenţii indirecte
în piaţa valutară pentru a ţine moneda naţională sub pragul minim din 22 ianuarie 2009, de 4,3127 lei
/euro.

"Nu este niciun dubiu că pieţele au decis că regiunea reprezintă subprime-ul Europei, iar acum toată lumea fuge pe uşă", a spus economistul Danske Bank, Lars Chrisensen.

După aprecierea puternică din vară, zlotul a pierdut 33,8% faţă de începutul lui august, în timp ce forintul s-a depreciat cu 23,65%. Coroana cehă a pierdut 18,7%, în timp ce cursul euro-leu este mai ridicat cu 18,4%.

"Dacă regiunea este lovită în continuare, forintul ar putea testa pragul de 310 unităţi/euro chiar azi. Stăm şi ne uităm la ce se întâmplă. Nu ştiu ce va urma, dar se adună mulţi nori negri", a spus un dealer din Budapesta.

Mai mult, marjele la Credit Default Swaps (CDS) în regiune au crescut brusc cu 0,50 de puncte procentuale în ultima săptămână, adăugând presiune pe pieţele de obligaţiuni.

Guvernul ar putea reduce noua taxă auto cu 30%

axa auto în varianta aprobată de guvernul Tăriceanu ar putea fi redusă cu 30%. Guvernul a cerut Comisiei Europene acordul pentru reducerea cu o treime a taxei percepute la înmatricularea maşinilor. Chiar şi în aceste condiţii, taxa va fi dublă faţă de cea din vara lui 2008.

Cea mai mare taxă se va plăti pentru maşinile non-euro şi cele Euro
1, au declarat surse ministeriale. Automobilele noi Euro 4 cu cilindrele sub doi litri vor fi în continuare scutite de la plata taxei, ca o măsură de sprijinire a industriei auto. Noile valori ale taxei auto vor fi stabilite de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, în următoarea şedinţă a Executivului.

Guvernele Ungariei şi Republicii Cehe au anunţat planurile anticriză

Reforme fiscale şi sociale profunde în Ungaria, măsuri anti-şomaj în Republica Cehă. Guvernele celor două state au anunţat astăzi planurile cu care speră să reducă la maxim posibil impactul crizei economice.

Măsurile anti-criză prezentate Parlamentului de premierul ungar Ferenc Gyurcsani se axează pe menţinerea deficitului bugetar al ţării în limita maximă de 3%, impusă de Pactul de Stabilitate.

Impozitul pe profit pentru firme
este redus cu 5%, ceea ce ar trebui să ducă la salvarea a zeci de mii de locuri de muncă. La fel de important, TVA va creşte, în Ungaria, de la 20 la 23%. Totodată, preţurile produselor din alcool, tutun şi petrol vor fi majorate cu 3 până la 7%.

În Republica Cehă, premierul Mirek Topolanek a prezentat un plan de aproape 3 miliarde şi jumătate de dolari
, care pune accent pe scăderea contribuţiilor sociale şi a impozitelor pentru societăţi.

În plus
, măsurile luate de cehi includ garantarea împrumuturilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii sau pentru investiţii în reţelele publice de transport
.

Premierul ceh a atras însă atenţia că este posibil ca deficitul bugetar să depăşească pragul de 3% al pactului pentru Stabilitate. Comisia Europeană a avertizat că va verifica şi sancţiona statele care depăşesc acest prag, între care Franţa, Spania şi Grecia.

Electrica vrea sa puna sechestru pe cladirile din Gara de Nord

ilialele Electrica si Agentia Nationala de Administrare
Fiscala (ANAF) au cerut Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA o lista cu mijloacele fixe aflate la Gara de Nord, pe care o analizeaza in scopul de a depista daca acestea se pot substitui unor datorii de peste 250 milioane de euro
. Surse din cadrul CFR SA ne-au declarat insa ca Electrica si ANAF nu pot pune sub sechestru bunurile aflate in domeniul public al statului din Gara de Nord. Ministrul transporturilor si infrastructurii, Radu Berceanu, a declarat, recent, ca cele trei companii feroviare, respectiv CFR SA, CFR Calatori si CFR Marfa, au datorii de peste 2 miliarde de lei catre filialele Electrica si ANAF. Reprezentantii CFR SA recunosc ca datoriile catre filialele Electrica au ajuns la un miliard de lei. „Exista o datorie de aproximativ 700 milioane de lei
la care se adauga penalizari de 300 milioane de lei. Filialele Electrica si ANAF au cerut o lista cu bunurile fixe din Gara de Nord. Cladirea Garii de Nord este in patrimoniul companiei CFR SA. Casele de bilete, biroul
de informatii, cele 14 linii de cale ferata, instalatiile si cladirea pentru siguranta circulatiei feroviara nu pot fi puse sub sechestru. Exista terenuri
si mijloace fixe, spre depouri, care pot fi insa puse sub sechestru. La CFR SA, sunt bunuri aflate in patrimoniul public si bunuri aflate in patrimoniul privat. Bunurile aflate in patrimoniul public, cum este linia de cale ferata sau sistemele de siguranta a circulatiei feroviare, nu pot fi puse sub sechestru. La Cluj, filiala Electrica impreuna cu executorul judecatoresc vor analiza lista cu mijloacele fixe de la Regionala de Cai Ferate Cluj”, ne-au declarat surse autorizate din cadrul CFR SA. Reprezentantii CEZ Distributie ne-au declarat ca au recuperat o parte din datoria de la CFR SA. „Am executat conturile companiei CFR SA pentru neplata energiei electrice in zona Craiova si Alexandria. Inca nu am executat nimic din bunurile companiei. In functie de negocierile pe care le derulam cu reprezentantii CFR SA, vom lua o decizie cu privire la executarea mijloacelor fixe”, ne-a precizat Gabriel Negrila, directorul CEZ Distributie.

10 retete anticriza

Cum sa faci fata crizei: o intrebare care le face zile fripte multor patroni si angajati afectati. Reporterii "Ziarului de Iasi" au stat de vorba cu unii dintre oamenii de afaceri importanti din tirg, din domenii variate, pentru a vedea cum fac acestia fata crizei financiare
. Din discutiile cu acestia, am putut alcatui un asa-numit "decalog anticriza", cu nu mai putin de 10 masuri care pot fi luate intr-o firma, de la caz la caz, pentru a trece mai usor aceste vremuri grele.

De la reducerea minutelor pentru telefonul mobil
si taierea cheltuielilor cu cafeaua sau hirtia si pina la renuntarea la firmele de paza ori tinerea masinilor de serviciu la firma in weekend. Toate aceste si multe altele sint deja aplicate in multe firme din Iasi.



Pentru a se apara de criza, patronii ieseni au inceput sa taie serios din cheltuieli. Lipsa lichiditatilor si a certitudinilor privind incasarile unei societati ii imping pe proprietarii de afaceri sa dramuiasca orice banut care a intrat in firma.

Cu alte cuvinte, incepind de la sistarea cafelei si a sucurilor pentru angajati, reducerea costurilor convorbirilor telefonice, a numarului de ore de munca strict pentru satisfacerea unor comenzi programate si culminind cu taierea din salarii si disponibilizarea de personal reprezinta tot atitea motive invocate de manageri pentru diminuarea costurilor necesare pentru intretinerea business-ului.

"Ziarul de Iasi" a consultat mai multi oameni de afaceri din oras, care activeaza in diverse sectoare economice, si va prezinta in rindurile care urmeaza o radiografie a planului de combatere a cheltuielilor pe timp de criza pe care acestia il propun.

La serviciu doar cind sint comenzi

"Reducerea orelor suplimentare, ca sa nu se mai plateasca in plus, poate reprezenta una dintre primele masuri. Urmeaza, din punctul meu de vedere, cresterea eficientei, dar nu prin a da oamenii afara, ci prin a-i perfectiona pentru a obtine de la ei un randament mai bun. Este importanta totodata extinderea pietei si cautarea altor oportunitati, ceea ce in cazul nostru inseamna un trafic mai mare si o calitate
ridicata a serviciilor, astfel incit clientii sa ne aleaga pe noi si nu pe altii", a explicat Iulian Dascalu, proprietarul Iulius Grup, cu afaceri de tip mall in orase precum Iasi, Timisoara, Cluj si Suceava.

Chiar daca oamenii de afaceri locali nu au vrut sa o spuna deschis, probabil ca prin reducerea orelor suplimentare nu se intelege ca angajatii nu vor mai sta peste program, ci ca orele in plus nu se vor mai plati.

Schimbarea programului de lucru al salariatilor este vazuta ca una dintre solutii si de catre Constantin Comanescu, proprietarul firmelor Remat, Pieta si Com-Beton. Acesta considera ca angajatii trebuie chemati la lucru in aceasta perioada doar atunci cind exista comenzi. "Daca am comenzi care pot fi onorate in zece zile, atunci numai atit lucram. Ca sa nu ii trimit altfel in somaj. Daca nu este bine asa, atunci mai reducem din numarul minutelor pe telefonul mobil, acolo unde este cazul, iar masinile de serviciu au interdictie de a mai parasi parcul auto in weekend", a completat Comanescu.

Dacia majorează salariile

acia a ajuns la un acord cu sindicatul uzinei în ceea ce priveşte prelungirea valabilităţii contractului colectiv de muncă, până la 1 februarie 2010.

Totodată, acordul include şi acordarea unor compensaţii de 70 de lei, de la 1 ianuarie 2009, şi 40 de lei, începând cu 1 aprilie, a anunţat ieri compania.

"În scopul păstrării puterii de cumpărare în contextul actual de criză, pentru anul 2009 se vor acorda tuturor salariaţilor Automobile Dacia SA şi ai societăţilor ILN-RIR, Transporturi
Dacia, Matriţe Dacia, Presate Dacia şi Renault Mecanique Roumanie, compensaţii băneşti, în sumă fixă, care se vor include în salariile individuale de bază: 70 de lei, începând cu 1 ianuarie 2009 şi 40 de lei, începând cu 1 aprilie 2009", se arată într-un comunicat al companiei
.

Primă de 700 de lei

Pentru participarea salariaţilor la profitul societăţii pe anul 2008, aceştia vor primi
700 de lei.
"Această sumă se va plăti în cuantum egal tuturor salariaţilor cu contract de muncă individual în vigoare în luna mai 2009 şi care să fi lucrat la Dacia în anul 2008", se precizează în comunicat.

Renegocieri în octombrie

În plus, zilele de sărbători legale
şi religioase prevăzute în contract vor fi suplimentate cu trei zile, două de Rusalii şi una de Adormirea Maicii Domnului.

Prevederile acordului vor reprezenta baza de negociere pentru contractul colectiv de muncă din 2010.

"Părţile convin să se întâlnească obligatoriu în luna octombrie 2009 pentru rediscutarea capitolului «Salarizare». În funcţie de rezultatele economico-financiare ale societăţii comerciale, majorările salariale ce se vor conveni la acea dată se vor aplica de la 1 septembrie 2009", se mai spune în comunicat.

Introducerea primei de casare, în valoare de 2.500 de euro
, de către guvernul german a făcut ca vânzările de autoturisme Dacia în Germania să crească semnificativ.

Totodată, săptămâna trecută, directorul operaţional al grupului Renault, Patrick Pelata, numea Loganul "o oază de linişte", iar profitabilitatea lui a fost anul trecut de 6%.

Un anunţ al Moody's a prăbuşit acţiunile băncilor cu expunere pe Europa de EstUn anunţ al Moody's a prăbuşit acţiunile băncilor cu expunere pe Europa

Actiunile bancilor au scazut astazi pe bursa de la Bucuresti
cu procente destul de consistente. Desi, in aparenta cifrele sunt in ton cu scaderea indicilor BET (-8,59%) si BET-FI (7,25%), situatia este ceva mai complicata. Evolutia bancilor a fost urmatoarea:

- BC Carpatica (BCC): -5,56%
- Banca Transilvania (TLV): -9,40%
- BRD - Groupe Societe Generale (BRD): -13,22%
- Erste Group Bank (EBS): -13,22%

Dupa cum se poate observa, bancile cu capital strain sunt cele care au inregistrat cele mai mari pierderi.

Impactul Moody's
Agentia de evaluare
Moody's a anuntat intr-un raport ca recesiunea din tarile emergente europene va fi mai severa decat in restul continentului, in principal din cauza dezechilibrelor economice care vor produce minusuri bancilor locale si apoi, prin ricoseu, si bancilor-mama care se bazau pe veniturile obtinute din regiune.

Bancile
au inregistrat pierderi pe tot globul, de exemplu Bank of America, Citigroup si JP Morgand Chase au pierdut cel putin 7% ieri. In Europa, Swedbank AB si UniCredit SpA au pierdut in prima
parte a zilei peste 6,8%, respectiv 6,4%. UniCredit a atins chiar minimul ultimilor 12 ani. O banca locala poloneza, Bank Pekao a pierdut 12% la bursa de la Varsovia. La Viena, titlurile Raiffeisen Bank au scazut cu 9,5%, iar Erste a pierdut 13%. Societa Generale a scazut cu 8,6% la Paris, iar KBC Groep a pierdut la Bruxelles 10%.

Polul Est
Pentru prima data in ultimii zeci de ani, ora exacta a evolutiilor financiare
se da in estul continentului. Potrivit lui Beat Siegenthaler, analist pe piete emergente la TD Securities din Londra, considera ca "Europa Centrala este acum in vizorul tuturor de cate va saptamani. Orice este legat la pietele din aceasta regiune este sub presiune. Bancile vestice au fost aici foarte active si au avut strategii de piata agresive, lucru care acum nu le prieste".

Trebuie avut in vedere faptul ca au fost afectate de vestea de la Moody's bancile care relizeaza venituri consistente in estul continentului. UniCredit realizeaza 50% din profitul inainte de taxe, Erste circa 60% si Raiffeisen aproape 80%, pe cifrele din 2007.

Datoria privată obligă statul să se împrumute

omânia are nevoie de un ajutor extern de patru miliarde de euro, dar trebuie să mai acopere alte șase miliarde de euro pentru mediul privat.

Necesarul de finanțare externă al României pentru 2009 se poate ridica la 10 miliarde de euro. Suma reiese din declarațiile de ieri ale guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, compilate cu informațiile venite de la economiști.

Banii, necesari pentru a acoperi golurile din sectorul guvernamental și din cel privat, ar putea veni la pachet, printr-un împrumut de la Comisia Europeană (CE) și FMI. Comisia UE preferă să colaboreze cu Fondul, deoarece acesta are instrumente de supraveghere și control
mult mai complexe.

Din banii care ar putea fi împrumutați, necesarul de finanțare al statului se ridică la maximum 4 miliarde de euro, potrivit declarațiilor lui Isărescu. Datoria publică externă era la sfârșitul anului trecut de 10,7 miliarde euro
. „La o asemenea datorie, ce e scadent în 2009, rate plus
dobânzi, se ridică la 1,6 miliarde euro. Nevoia de finanţare a sectorului guvernamental poate să fie mai mare de 1,6 sau două miliarde de euro, putând ajunge la maximum 4 miliarde de euro”, a declarat guvernatorul BNR.

Isărescu nu a spus care este necesarul total de finanțare de care are nevoie România anul acesta, mărginindu-se să declare că este posibil ca statul să împrumute mai mult decât are nevoie, tocmai pentru a acoperi golul din sectorul privat.

Băncile de cartier care au înlocuit frizeriile, în pericol de dispariţie

treime dintre unităţile bancare din România ar trebui închise, deşi gradul de penetrare a serviciilor
bancare este sub media UE, pentru că ritmul de extindere a fost prea rapid
în ultimii ani, susţine directorul general al OTP Bank, Laszlo Diosi.

“România este overbank, dar aş spune că este o chestiune de cantitate, nu de calitate. Avem circa trei sucursale pentru fiecare 10.000 de locuitori, în jurul mediei europene, dar trebuie comparat şi Produsul
Intern Brut. Ponderea creditelor în PIB sau gradul de penetrare bancară este încă sub medie, dar dezvoltarea a fost prea rapidă”, a declarat el.

Unităţile bancare s-au dublat în patru ani

Asta ar însemna că ar trebui închise peste 2.000 de unităţi bancare la nivel naţional. La finele lunii septembrie în România erau deschise peste 6.300 de unităţi bancare, numărul total de angajaţi fiind de peste 71.000 de persoane.

Ritmul de deschidere de noi sucursale a fost unul exploziv în ultima perioadă. De la circa 3.000 de unităţi la finele lui 2004, s-a ajuns la 3.500 în 2005, 4.400 în 2006 şi la 5.400 la finele lui 2007. Practic, numărul unităţilor bancare s-a dublat în mai puţin de patru ani. Şeful OTP a precizat că în cazul oraşelor cu o populaţie de sub 10.000 de locuitori ar trebui închise jumătate dintre unităţile bancare şi că ritmul de creştere a numărului de angajaţi nu este normal pentru că nu se pot instrui bine atât de mulţi angajaţi atât de repede.

Cel puţin la nivel declarativ însă, marile bănci din România spun nu numai că nu vor închide ci că vor continua procesul de extindere. BCR, de exemplu, cea mai mare bancă din România, a anunţat că va deschide anul acesta încă 70 de noi unităţi, în timp ce BRD, a doua mare bancă din sistem, ar putea deschide anul acesta 10 noi unităţi şi lista continuă.

„Un an bun pentru reflecţie”

Ceilalţi bancheri sunt reticenţi când vine vorba despre acest subiect, însă sunt de acord că la finele acestui an se va trage linie şi se va vedea ce e de făcut. „Nu comentez declaraţiile altor preşedinţi de bănci. Băncile vor trebui însă, probabil, să îşi reconsidere politica de extindere destul de agresivă de până acum. Dar asta nu acum ci la sfârşitul acestui an. E un an bun pentru reflecţie”, a declarat pentru Gândul Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al UniCredit Ţiriac Bank. Consultanţii financiari susţin şi ei, la rândul lor, că la o clientelă de peste şase milioane de persoane, sistemul bancar se va extinde cu siguranţă în viitor.

„Este clar că au avut loc şi unele excese. Băncile s-au aşezat şi ele unde aveau vad. Sindromul în România este că sunt multe bănci dar sunt prea puţine agenţii şi sucursale. Supravieţuieşte cel mai bun. Se mai iau şi unele decizii greşite. Vor rămâne în picioare cele care vor atrage mai mulţi clienţi. Una peste alta, cred că anul acesta numărul total de unităţi bancare va scădea. La unele unităţi ar putea fi oprite operaţiunile, nu cred că băncile vor vinde, că n-au cui”, ne-a declarat Bogdan Baltazar, consultant financiar.

Pretul alimentelor, o miza uriasa. Retailerii vor sa tina cu lunile banii furnizorilor

eprezentantii supermarketurilor si cei ai furnizorilor nu s-au inteles nici pana astazi cu privire la termenul de plata la produsele agroalimentare. Nici unii, nici altii nu vor sa renunte la opiniile lor, ramanand in sarcina Ministerului Agriculturii sa hotarasca acest punct din proiectul de act normativ care va reglementa comertul cu produse
agroalimentare in supermarketuri. Daca furnizorii vor sa li se dea banii pe produsele proaspete in maximum 20 de zile, si pentru celelalte in 45 de zile, retailerii si-au prezentat ultima oferta: 30 de zile pentru produsele proaspete si 60 de zile pentru celelalte.

„Sunt doua puncte asupra carora nu ne-am inteles cu retailerii, inca de anul trecut. Au fost discutii aprinse, la propriu, pe aceste teme. In primul rand, nu am cazut de comun acord asupra definirii pretului de achizitie
si in al doilea rand noi vrem termene de plata mai scurte a facturilor, retailerii le vor mai lungi”, ne-a declarat Valentin Blanaru, directorul executiv al patronatului din industria laptelui - APRIL. „Sunt doua chestiuni in divergenta. Definitia costului de achizitie, furnizorii propunand o alta formulare, desi aceasta exista deja intr-un ordin al ministrului de finante. Nu vedem rostul acestei cerinte, care da peste cap modul in care este calculat costul de achizitie. Problema este insa la termenul de plata. Retailerii au propus un termen de 30 de zile pentru produsele agroalimentare proaspete (paine, legume, fructe, carne si produse refrigerate) si un termen de plata de 60 de zile pentru celelalte produse”, spune si Adrian Manolache, secretarul general al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR). Furnizorii cer insa ori un termen unic de plata, de 30 de zile, la toate produsele agroalimentare, ori un termen diferentiat – 20 de zile pentru produsele proaspete si 45 de zile pentru celelalte produse. „O alta problema care nu a fost discutata la Ministerul Agriculturii este cine va supraveghea daca supermarketurile vor respecta de acum incolo legea. Nu cred ca cei de la Consiliul Concurentei pot face acest lucru, pentru ca acest organism
face controale pe masuri de piata, nu si pe contracte”, mai spune Blanaru. „In plus
, unul dintre secretarii de stat de la ministrul IMM-urilor, Maria Parcalabescu, ar fi vrut extinderea proiectului la toate produsele din supermarketuri. Ceea ce ar intarzia iarasi procedurile. Nu neaparat pentru ca ministerul nu ar fi operativ, dar supermarketurile ar protesta vehement. Au existat consultari doar pe comertul cu produsele alimentare”, spune Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA). Potrivit acestuia, exista si riscul ca, desi Codul de bune practici va fi legiferat, cele 12 taxe impuse pana acum de supermarketuri sa nu fie usor de negociat. „Asta inseamna ca furnizorul care refuza sa plateasca anumite taxe risca sa fie delistat. Oricum, avantajul major pe care il vom avea de acum inainte este ca vom putea vinde micilor magazine de cartier la pret de fabrica - chiar daca majoritatea au fost distruse in proportie de 70%, in ultimii ani - iar supermarketurile pot sa isi puna cate taxe vor”, considera Frumosu.

Agrostar: Se vor legaliza taxe «aberante»
Federatia sindicatelor din agricultura - Agrostar nu este de acord cu transformarea în lege a Codului de bune practici, considerând actul normativ o legalizare a taxelor „aberante” impuse de comercianti producatorilor agricoli si procesatorilor. Agrostar solicita ministerului ca viitoarea lege sa reglementeze si produsele nealimentare si sa elimine taxele privind publicitatea, listarea, taxe de raft, renuntarea la taxa pentru deschiderea de magazin nou si eliminarea contractelor preferentiale care se aplica pentru persoanele juridice din tarile de origine ale multinationalelor.

Bursele europene au închis pe verde, după trei zile de scăderi

Acţiunile europene s-au scumpit uşor la finalul şedinţei de joi, după trei zile de ieftiniri, dar au închis şedinţa sub niveluri pe care le-au atins în cursul acesteia, după ce investitorii au asistat la publicarea unor noi dovezi de accentuare a recesiunii din Statele Unite.

Indicele FTSEurofirst 300 al principalelor acţiuni europene a avansat cu 0,1%, la 764,04 puncte, după ce urcase în timpul
şedinţei cu 1,1%. De la începutul anului, indicele a coborât cu 8,2%, după un declin cu 45% în 2008.

BNR:Numărul băncilor din România a crescut la 43, prin demararea activităţii Depfa în decembrie 2008

Numărul băncilor prezente pe piaţa din România a crescut, în ultimul trimestru al anului trecut, de la 42 la 43, prin demararea activităţii Depfa Bank în decembrie 2008, a declarat, pentru NewsIn, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză.

"A 43-a instituţie bancară este Depfa Bank. Aceasta a primit autorizarea BNR spre finalul anului 2007, dar a început să funcţioneze şi să raporteze băncii centrale abia din decembrie 2008", a mai spus Cinteză.

Naftogaz riscă să nu poată plăti facturile către Gazprom, din cauza datoriilor clienţilor locali

Datoriile societăţilor locale de utilităţi către compania
energetică ucraineană Naftogaz îi ameninţă capacitatea de a plăti gazul rusesc la timp
, a avertizat joi grupul.

Kievul şi Moscova au semnat un acord pentru livrarea
gazului luna trecută, după un conflict de trei săptămâni privind datoriile Naftogaz şi preţul pentru anul 2009, care a antrenat sistarea tranzitului acestei hidrocarburi către Europa pe teritoriul Ucrainei.

"Naftotgaz anunţă că situaţia plăţilor către Gazprom s-ar putea deteriora, din cauza unei creşteri catastrofale a datoriilor companiilor regionale de utilităţi", se arată într-un comunicat al societăţii.

Sorento, cel mai "eco" SUV din Coreea

a XM (numele proiectului) va fi dotat cu tehnologie "eco" (ecologica si economica). Kia Motors a anuntat ca SUV-ul mediu va fi primul vehicul
Hyundai-Kia echipat cu motorul ecologic
diesel-R. Propulsorul-R este un diesel "curat" de ultima generatie, care va avea performante ridicate, fiind in acelasi timp
economic si cu impact minim asupra mediului. Acesta a fost dezvoltat cu tehnologie Kia-Hyundai. Cu acest motor-R, XM devine primul
SUV "verde" coreean, care indeplineste standardele de emisii Euro 5. In completarea acestor caracteristici, XM va dezvolta 200 CP (motor de 2.2 litri) fiind in acelasi timp si liderul SUV-urilor coreene din punct de vedere al consumului (diesel cu transmisie automata). Pachetul standard include sistemul Eco Driving, a carui eficienta a fost demonstrata pe Lotze Innovation si Forte, si o cutie
de viteze automata in 6 trepte, de conceptie proprie. SUV-ul de clasa medie, echipat cu propulsorul-R, va fi lansat in aprilie in Coreea

Preţul petrolului se menţine sub 35 de dolari/baril la bursele din Asia

Preţul petrolului a scăzut uşor în schimburile matinale de joi, la bursele electronice din Asia, investitorii aşteptând statisticile privind stocurile de ţiţei din Statele Unite.

În schimburile matinale, petrolul „light sweet” cu livrare
în martie se ieftinise cu un cent, la 34,61 dolari
/baril. În schimb, petrolul Brent din Marea Nordului, cu livrare în aprilie, s-a scumpit cu 36 de cenţi, la 39,91 dolari/baril.

Petrolul s-a ieftinit până la 32 de dolari/baril în decembrie 2008, după ce atinsese un maxim de 147 dolari în iulie.

Jucătorii din pieţe aşteaptă datele statistice ale departamentului american al energiei
, ce ar putea arăta o nouă creştere a rezervelor de ţiţei.

Taxa ecologică pe pungă, sub semnul suspendării

Aplicarea ordonanței de urgență care instituie eco-taxa pe pungile din plastic ar putea fi suspendată pe o perioadă de 3-4 luni de guvern, la solicitarea Comisiei pentru administrație publică și mediu din Camera Deputaților.

Potrivit președintelui comisiei, Sulfina Barbu, ordonanța trebuie îmbunătățită, deoarece creează dificultăți extrem de mari producătorilor.

Prezenți la o masă rotundă organizată ieri la Camera
Deputaților, reprezentanții a 23 de mari companii
românești de mase plastice s-au plâns că nu toate magazinele evidenţiază eco-taxa pe bonul fiscal, iar banii plătiți de ei la stat când livrează ambalajele nu mai pot fi recuperaţi.

Mai mult, unii dintre aceştia şi-au cumpărat deja instalaţii cu care să producă pungi din plastic ecologice, netaxabile, însă nu se pot acredita deoarece în România nu există un laborator care să certifice faptul că o firmă
produce pungi biodegradabile.

Potrivit șefului Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu, de curând a fost demarată construcția unui laborator independent și la noi în țară.

Leul se aprecia la finalul şedinţei, în ton cu regiunea, şi era cotat la 4,2650 lei/euro

Cursul de schimb se situa la 4,2650 lei
/euro pe finalul unei şedinţe valutare în care leul a câştigat aproape 3 bani în faţa euro, înregistrând o evoluţie similară cu cea a altor monede emergente din regiune.

"Leul s-a întărit, urmând evoluţia altor monede din regiune. Este ceva mai mult optimism în piaţă, pe fondul veştilor care au venit dinspre Polonia şi au întărit zlotul", a spus un dealer din piaţă pentru NewsIn, referindu-se la informaţiile potrivit cărora Polonia a început negocierile de intrare în anticamera zonei euro
- ERM2.

Moneda europeană se tranzacţiona în debutul şedinţei de joi cu 4,2830 lei, însă cursul a coborât până la 4,2530 lei/euro în primele ore de tranzacţionare. După o uşoară depreciere până la aproximativ 4,2650 lei/euro, moneda naţională a revenit pe apreciere, iar, la 16:40, băncile cumpărau un euro cu 4,2615 lei şi îl vindeau cu 4,2715 lei.

Israelul comandă 75 de avioane F-35 la preţul de 15,2 miliarde de dolari

Ierusalimul beneficiază însă de un ajutor militar de 2,5 miliarde de dolari
anual din partea americanilor.

Israelul a comandat Statelor Unite 75 de avioane militare F-35 Joint Strike Fighter, în valoare de până la 15,2 miliarde de dolari, a anunţat Pentagonul. Într-o primă fază este vorba despre achiziţionarea a 25 de avioane concepute pentru decolări şi aterizări convenţionale, dar Israelul doreşte apoi să cumpere 50 de avioane capabile să aterizeze pe distanţă scurtă şi să decoleze vertical. Modelul F-35 construit de compania Lockheed Martin urmează să înlocuiască flotila de aparate F-16. Congresul american are la dispoziţie 30 de zile pentru a analiza cererea statului evreu.

România intenţionează să îşi schimbe flota de avioane de vânătoare MiG-21 Lancer, care au început să iasă deja din uz, treptat, din 2007.

Printre ofertele
cu şanse mari de a câştiga competiţia pentru înzestrarea aviaţiei militare române se numără avionul F-6, considerat un model de punte către F-35, despre care suporterii săi susţin că va deveni standard NATO.

Israelienii au însă, faţă de România, un mare avantaj la cumpărarea avionului american. Ierusalimul primeşte anual, de la SUA, un ajutor militar în valoare de 2,5 miliarde de dolari, destinat menţinerii „avantajului calitativ“ al armatei celui mai important aliat al americanilor din Orientul Mijlociu faţă de armatele arabe. Din cauza costului mare al avionului F-35, care de-abia a început testele ce vor continua până în 2013, Marea Britanie şi Olanda îşi reconsideră valoarea comenzilor. Norvegia şi Danemarca oscilează încă între a comanda F-35 sau avionul JAS-39NG de la Gripen.

Contract „murdar“ între Saab/Gripen şi Ungaria

Procurorii austrieci au percheziţionat birourile
şi locuinţele unor lobbyişti în cadrul unei investigaţii ce priveşte acuzaţii de mită şi spălare de bani în achiziţionarea avioanelor de luptă Gripen de către Ungaria. Plângerea a fost formulată de autorităţile britanice împotriva companiei
Austrian Alfons Mensdorff-Pouilly. Avioanele fabricate de compania suedeză Saab, la care deţin acţiuni şi britanicii de la BAE Systems, au fost livrate Ungariei în 2008. O altă anchetă ar putea fi deschisă şi în cazul contractului Saab cu Cehia.

Medvedev afirmă că era dominaţiei economice americane s-a încheiat

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat joi că era dominaţiei economice americane a luat sfârşit şi că lumea are nevoie de un nou sistem financiar
, "mai corect", relatează AFP.

"Era dominaţiei unei singure economii şi a unei singure devize s-a terminat o dată
pentru totdeauna", a declarat Dmitri Medvedev cu ocazia consultărilor interguvernamentale ruso-germane de la Sankt-Petersburg, în prezenţa cancelarului german Angela Merkel.

"Trebuie să lucrăm împreună pentru a crea un nou sistem economico-financiar mai corect, bazat pe principiile multipolarităţii, supremaţiei legii şi luării în calcul a intereselor reciproce", a adăugat el, referindu-se la criza financiară care destabilizează economia mondială de mai multe săptămâni.

"Evenimentele din ultimul timp confirmă că o singură ţară, chiar şi puternică, nu este în măsură să fie un fel de 'megaautoritate de reglementare'", a spus el, referindu-se la Statele Unite.

"Avem pur şi simplu nevoie de noi mecanisme de decizie şi responsabilitate colective", a continuat Medvedev.

Declaraţiile intervin a doua zi după cele ale premierului rus Vladimir Putin, care afirmase că situaţia financiară mondială actuală a fost provocată de "iresponsabilitatea" sistemului financiar american.

"Ceea ce se întâmplă în prezent în Statele Unite în domeniul economic şi financiar (...) nu mai este doar iresponsabilitatea unor persoane, ci iresponsabilitatea unui sistem care se pretinde a fi liderul", declarase Putin la televiziunea rusă.

Criticile sale au fost însă respinse miercuri de Casa Albă. "Am gestionat problema, o problemă foarte complexă şi extinsă, în cel mai ferm mod posibil. Şi cred că acest lucru nu poate fi pus sub semnul întrebării", declarase purtătorul de cuvânt al Casei
Albe, Tony Fratto. Sursa: NewsIn

Tânăra piaţă financiară rusă, deja imprevizibilă în perioade normale, a fost foarte zguduită în ultimele săptămâni de consecinţele crizei financiare mondiale declanşată în Statele Unite.

Deşi banca
centrală rusă deţine importante rezerve în dolari americani, Kremlinul încearcă de doi ani să îşi diversifice devizele, în special cumpărând euro
.

Obama avantajat de criza

Criza financiara care afecteaza SUA si planul de salvare al administratiei Bush ii divizeaza pe americani, releva un sondaj publicat de postul ABC si de cotidianul The Washington Post. Sondajele confirma si un usor avantaj al candidatului democrat la presedintia SUA, Barack Obama, asupra rivalului sau republican John McCain.
Candidatul democrat la Casa
Alba, Barack Obama, a inregistrat un progres spectaculos in trei state-cheie - Florida, Ohio, Pennsylvania - devansandu-si adversarul republican, John McCain, cu opt pana la 15 puncte in intentiile de vot ale americanilor, releva ultimele sondaje de opinie. Obama este creditat cu 51% din intentiile de vot in Florida, fata de 43% pentru McCain. In Ohio, democratul poate conta
pe 50 la suta din sufragii, in timp ce, pentru McCain, pronosticurile indica doar 42 de procente. In Pennsylvania, conform sondajelor, avantajul lui Obama este de 54 la 39 de procente. Din 1960, nici un candidat la prezidentiale nu a avut acces la sefia Casei
Albe fara a castiga in cel putin doua dintre cele trei state-cheie mentionate. Washington Post considera ca tendinta negativa a perspectivelor financiare
ale SUA continua sa intareasca pozitia lui Obama, desi avansul sau a scazut.

Femeile din Arabia Saudita, obligate sa isi arate doar un singur ochi de sub val

mamul saudit, Mohammed al Habdan, a tinut o cuvantare televizata impotriva valului islamic (niqab) pe care femeile musulmane sunt obligate sa-l poarte in public si asta nu pentru ca doreste eliminarea acestui articol de imbracaminte
, ci pentru ca in opinia sa valul, care acopera complet corpul femeii, lasa sa se vada "prea multa piele" prin deschizatura destinata ochilor. Solutia imamului pentru a scapa de comportamentul "obscen" al femeilor, care indraznesc sa-si lase ochii descoperiti pentru a vedea pe unde merg, este sa limitere deschizatura la un singur ochi. Mohammed al Habdan a intarit convingerea sa, ca un singur ochi le este suficient femeilor pentru a nu se impiedica pe strada, printr-o fatwa (edict religios), care obliga toti barbatii sauditi sa-si convinga femeile sa poarte noul val.
"O femeie pioasa nu iese din casa
machiata chiar daca este acoperita cu niqab-ul. Prin urmare ,este oportun ca femeile sa imbrace valul care sa nu permita sa li se zareasca lascivitatea machiajului. Cu alte cuvinte, un niqab cu o singura deschidere, posibil mica, exact cat le trebuie pentru a nu se impiedica atunci cand merg", a insistat Mohammed al Habdan pe siteul web al televiziunii al Arabiya, citat de Agerpres.
Imamul este de parere ca spatiul de cativa centimetri care lasa sa se vada ochii femeilor poate trezi pofte necurate in sufletul barbatilor si, mai ales, in sufletul tinerilor. Cum nu a reusit sa covinga femeile sa nu se mai machieze, imamul doreste sa impuna valul monoocular pentru a limita "daunele sociale" pe care acesta le produce pe strazile Arabiei Sudite.
Mohammed al Habdan a cerut sa se interzica vanzarea vechilor niqab-uri, care au o deschizatura pentru doi ochi si care, pe deasupra, lasa sa se vada si obrajii, pentru ca acestea nu sunt conforme cu sharia (legea musulmana).
Desi imamul pare a avea o problema cu practica feminina a machiajului, caruia nu prea ii intelege sensul, nu este deloc deranjat de faptul ca noul val pe care il promoveaza va cauza femeilor cazaturi zilnice. Ce este mai rau, se intreaba invatatul, "Sa te impiedici de o piatra pe strada, sau sa aprinzi pofta unui tanar, atragandu-ti osanda vesnica?".
Invatatii sauditi nu sunt la prima
fatwa de acest gen. Acum ceva timp au emis una care condamna ca eretic pe oricine nu crede ca frumoasa noastra planeta albastra este plata. Legile impotriva femeilor sunt frecvente in Arabia Saudita unde acestea nu au voie, printre altele, sa calatoreasca fara sa fie insotite de barbati si sa conduca masini.

Franţa, acuzată de încălcarea drepturilor minorităţilor

ai multe asociaţii pentru apărarea cetăţenilor străini şi a drepturilor omului au depus o plângere la Comisia Europeană împotriva Franţei, privind o serie de încălcări ale dreptului comunitar în timpul şederii pe teritoriul francez, transmite AFP.

Aceste "numeroase cazuri de încălcare ale dreptului comunitar privind şederea în Franţa a cetăţenilor din Uniune şi a familiilor lor" vizează în principal europenii "care aparţin minorităţilor discriminate", precum romii români sau bulgari, sau soţii cetăţenilor europeni, originari din Africa şi din Orientul Mijlociu, potrivit textului.

Un oficial rus acuza Ministerul Apararii: Dupa caderea URSS, Politia nu mai stie nimic despre soarta a peste 200.000 de arme disparute din bazele mili

liţia rusă a recunoscut, joi, că a pierdut urma a mai mult de 215.000 de arme de foc de la căderea URSS-ului, in 1991, potrivit agenţiei Interfax, relatează AFP, citata de NewsIn. Potrivit unui studiu al poliţiei, 215.326 de arme au dispărut in 17 ani, a declarat Serghei Fedkin, oficial al Ministerului rus de Interne. Intre ianuarie - august 2008, circa 7.449 de arme de foc au fost adăugate pe această listă. Serghei Fedkin a precizat că serviciile
poliţiei nu sunt responsabile pentru aceste sustrageri, acuzand Ministerul Apărării şi bazele sale militare, care sunt "principalele surse de armament pentru mediul infracţional".

16 asociaţii ale românilor din Italia au înfiinţat o organizaţie care să-i reprezinte

6 asociaţii ale românilor din Italia s-au reunit într- o nouă structură denumită Federaţia Asociaţiilor Românilor din Italia (FARI). Acesta este un răspuns la numeroasele apeluri ale Guvernului român de a avea un partener de dialog cât mai reprezentativ.

Federaţia îşi propune să fie un reprezentant activ al asociaţiilor românilor din Italia, ce va da posibilitatea acestora de a se exprima printr-o unică voce atât în relaţiile cu instituţiile din Italia şi România, cât şi cu organele mass-media din cele două ţări.

Federaţia Asociaţiilor Românilor din Italia doreşte să promoveze o acţiune constantă şi eficientă la nivel naţional şi local şi să implice în mod direct toate asociaţiile membre pentru a apăra drepturile şi interesele comunităţii românilor din Italia.

Cinci copii au murit în Rusia după prăbuşirea unei şcoli

Cel puţin cinci copii
au murit şi alţi patru au fost răniţi, ieri în Rusia, după ce clădirea şcolii în care învăţau s-a prăbuşit în timpul cursurilor. Operaţiunile de salvare s-au desfăşurat pe parcursul mai multor ore, timp în care aproape 800 de persoane au fost evacuate.

Tragedia s-a produs
într-o regiune din sud-estul munţilor Urali, în orăşelul Beliaievka. Un corp întreg al clădirii cu două etaje s-a prăbuşit. Localnicii au sărit imediat în ajutorul pompierilor pentru a-i scoate pe cei prinşi sub dărâmături. La şcoala din Beliaievka sunt înscrişi copii cu vârste între 7 şi 17 ani. Procurorii au deschis o anchetă pentru a stabili dacă accidentul a fost provocat de încălcarea normelor de securitate, în timp ce experţii încearcă să determine punctele nevralgice ale structurii de rezistenţă. Clădirea instituţiei de învăţământ era veche de aproape 50 de ani. Multe imobile din Rusia sunt în stare avansată de degradare. Kremlinul a promis în repetate rânduri că va renova clădirile vechi, care sunt un pericol pentru cetăţeni. În urmă cu doi ani, 45 de femei au murit într-un incendiu izbucnit la un centru de tratament din Moscova. Câteva zile mai târziu, 62 de bătrâni au murit într-un azil, după ce clădirea a fost curpinsă de flăcări.

România clarifică cu CE lista localităţilor incluse în Acordul de mic trafic cu Ucraina

România, care a transmis în martie un proiect de Acord privind micul trafic
de frontieră vecinilor non-UE, clarifică cu CE lista localităţilor din jurul graniţei României cu Ucraina, aceasta fiind singura ţară cu care s-au purtat negocieri, a declarat pentrui NewsIn purtătorul de cuvânt al MAE.

"În prezent este în curs de clarificare cu Comisia Europeană lista localităţilor care urmează a fi incluse în zona de frontieră, pe o distanţă cât mai mare", a precizat Cosmin Boiangiu, purtătorul de cuvânt al MAE, referindu-se la Acordul de mic trafic de frontieră.

Potrivit reglementărilor Uniunii Europene, statele membre pot să încheie cu statele vecine care nu fac parte din UE acorduri bilaterale care să înlesnească accesul cetăţenilor care locuiesc în aceste ţări în apropierea frontierei externe a UE. În cazul României, astfel de acorduri pot fi încheiate cu Republica Moldova, Ucraina şi Serbia. Graţie unei astfel de convenţii, locuitorii din apropierea graniţei nu vor avea nevoie de vize, ci vor primi
un permis de mic trafic frontalier local, valabil pe o perioadă de minim un an, care le va permite să se deplaseze liber într-o zonă bine stabilită de la frontiera cu România.

"Proiectul acordului cadru a fost transmis în luna martie 2008 la Kiev, Chişinău şi Belgrad. Până în prezent a răspuns la propunerea României Ucraina, cu care a avut loc o rundă de negocieri în luna iulie", a declarat Boiangiu.

Regulamentul Uniunii prevede că zona de frontieră cuprinde "teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat, către interior
, de o parte şi de alta a frontierei de stat. Orice parte a unei localităţi situată la mai mult de 30 de km, dar la mai puţin de 50 km de linia de frontieră este considerată ca aparţinând zonei de frontieră".

Recent, Ucraina a sugerat, prin vocea ambasadorului său la Bucureşti, că aşteaptă cât mai curând un răspuns din partea autorităţilor române. "Aş dori ca, în cel mai scurt timp, aceste detalii tehnice să se rezolve. Au avut loc consultări între delegaţiile române şi ucrainene, unde am reuşit să facem un proiect al acestui acord. Momentan, aşteptam că România să trimită răspuns la lista cu locaţiile propuse de noi. Mingea este, aşa cum se spune, pe terenul
autorităţilor române", a declarat la sfârşitul săptămânii trecute ambasadorul Ucrainei în România, Markian Kulik.

De altfel, Ministerul de Externe ucrainean anunţa încă din iulie că negocierile au fost finalizate, însă autorităţile române au declarat că unele puncte din anexele acordului nu au fost încă stabilite.

Ambasadorul României la Kiev, Traian Hristea, a declarat la începutul lunii septembrie într-un interviu pentru NewsIn că este optimist că acordul de mic trafic se va semna până la sfârşitul anului 2008. Pe perioada verii, a mai spus acesta, lucrurile s-au mai clarificat, amintind că există necesitatea unor consultări cu partenerii din Comisia Europeană. "În urma finalizării acestor consultări, probabil că se vor încheia şi negocierile pe maginea acestui acord", a declarat ambasadorul român.

Totodată, în timpul vizitei sale din iulie la Kiev, ministrul de externe Lazăr Comănescu declarase că în negocierile dintre România şi Ucraina pe marginea Acordului privind micul trafic de frontieră s-au înregistrat "progrese reale" şi "se întrunesc toate condiţiile" pentru semnarea rapidă a acestuia. Totuşi, nici şeful diplomaţiei române şi nici omologul său ucrainean nu au oferit atunci un termen exact.

În ceea ce priveşte ceilalţi vecini ai României din afara UE, MAE a precizat pentru NewsIn la sfârşitul lunii iulie că Serbia nu a transmis observaţiile sale la proiectul de Acord privind micul trafic de frontieră, dar că ministerul român este încrezător că după instalarea noului cabinet la Belgrad autorităţile vor demara acţiuni concrete în acest sens.

Discuţiile cu Republica Moldova privind acordul de mic trafic nu au avansat din martie pentru că au existat două impedimente. Chişinăul a cerut cu insistenţă semnarea Tratatului de frontieră şi a Tratatului politic de bază dintre România şi Republica Moldova înaintea semnării Acordului privind micul trafic de frontieră. Ulterior, Chişinăul a propus Bucureştiului includerea întregului teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, în zona de mic trafic la frontieră, în condiţiile în care uzanţele interne ale UE stabilesc o zonă de 30 de km pentru micul trafic la frontieră. Un grup de experţi moldoveni s-a aflat la Bucureşti la mijlocul lunii mai, dar, potrivit declaraţiilor oficiale, nu a fost discutat Acordul privind micul trafic de frontieră.

Ministrul Andrei Stratan a ţinut să sublinieze miercuri că Republica Moldova nu condiţionează semnarea convenţiei micului trafic de la frontiera cu România de semnarea tratatului politic şi de frontieră dintre cele două ţări. "Nu este o invenţie politică a Republicii Moldova. Dorim să ne fie respectate aceleaşi posibilităţi care au fost asigurate ţărilor vecine de la celelalte frontiere ale României. Sperăm că în cele din urmă acest document
va fi semnat, pentru că el nu afectează nicidecum interesul dezvoltării politice a României ca ţară membră a Uniunii Europene. Dimpotrivă, ar consolida poziţia sa şi declaraţiile conducerii politice a acestui stat privind independenţa, suveranitatea şi recunoaşterea teritorială a Republicii Moldova. Suntem în aşteptare şi în speranţa că acest impas sau situaţie de suspans politic de la Bucureşti va fi depăşită şi vom avea posibilitate să semnăm nu numai convenţia micului trafic", a spus ministrul moldovean de externe după şedinta guvernului de la Chişinău.

Pe de altă parte, de la Chişinău se fac presiuni la UE pentru semnarea acestui acord. Un partid de opoziţie de la Chişinău a depus miercuri un memoriu adresat Parlamentului European şi Comisiei Europene prin care cere ca instituţiile europene să determine autorităţile moldovene să semneze Acordul privind micul trafic la frontiera cu România.

Vladimir Filat, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, a argumentat decizia de a face apel la structurile europene prin faptul că acordul pentru micul trafic este un document comunitar, depăşeşte cadrul relaţiilor bilaterale moldo-române şi se încadrează perfect în politica europeană de vecinătate. "Este de datoria structurilor europene să se implice. Şi cred că reacţiile vor fi prompte şi acest demers al nostru va avea un impact direct cel puţin la nivelul discursului oficialilor europeni în dialogul lor cu autorităţile moldovene", a declarat Vladimir Filat.

Liderul PLDM a reamintit miercuri la conferinţa de presă că adoptarea Convenţiei de mic trafic de frontieră ar fi în avantajul a aproximativ un milion de cetăţeni moldoveni care ar intra sub incidenţa noilor reguli de călătorie în regiunile frontaliere ale României.

Ministrul moldovean de externe şi-a reluat însă miercuri acuzaţiile mai vechi la adresa partidelor de opoziţie din Republica Moldova care desfăşoară o campanie de informare a cetăţenilor şi de colectare de semnături în sprijinul semnării convenţiei privind micul trafic la frontieră. Andrei Stratan susţine că opoziţia ar exagera presupusele beneficii ale convenţiei, inducând astfel în eroare cetăţenii.

Angela Merkel nu vrea un Kosovo divizat

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a respins ieri posibilitatea divizării fostei provincii sârbe Kosovo, informează Mediafax.

Ideea fusese avansată de preşedintele Serbiei, Boris Tadici.

"Nu cred într-o divizare a Kosovo", a declarat Merkel, citată de Mediafax, în urma discuţiilor pe care le-a avut la Berlin cu Boris Tadici.

Belgradul s-a opus independenţei Kosovo, proclamată la 17 februarie 2008, iar Tadici a evocat recent ideea divizării teritoriului majoritar albanez.

Merkel, care susţine independenţa Kosovo, şi Tadici recunosc că poziţiile lor nu s-au schimbat.

Merkel l-a felicitat pe Tadici pentru cooperarea cu comunitatea internaţională la arestarea foştilor lideri sârbi suspectaţi de genocid şi crime împotriva umanităţii.

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev: Lumea nu va mai vedea vreodată un Război Rece

resedintele rus Dmitri Medvedev Lumea nu va mai vedea vreodata un Razboi Rece

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat joi, citat de agenţia rusească de presă Novosti, că a fost sigur că lumea nu va mai vedea vreodată un Război Rece, în ciuda recentelor tensiuni dintre SUA şi Rusia referitor la conflictele din Georgia.

El a adăugat că poate unii vor vrea să se reîntoarcă la primitivism, dar că aşa cum Zidul Berlinului nu se poate reface, aşa şi Războiul Rece nu se poate întoarce.

"Lumea este într-o continuă mişcare, iar noi trebuie să ne adaptăm, şi nu să ne fixăm în trecut", a mai spus preşedintele rus.

Liderul rus, care a vorbit la St. Petersburg în cadrul Forumul ruso-german "Petersburg Dialogue" şi asistat de cancelarul german Angela Merkel, a făcut referire şi la cele cinci zile de război cu Georgia, care a început când forţele georgiene au atacat republica Osetia de Sud, pe 8 august, susţinând că acestea au omorât sute de civili şi pacifişti ruşi.

Vorbind de ipocrizie, exacerbată de naţionalismul agresiv, Medvedev a spus că nu este prima
oară când lumea a întâlnit o astfel de aberaţie şi nu e prima oară când populaţia a căzut sub influenţa unei propagande fără scrupule.

Preşedintele rus a mai avertizat puterile lumii că nu joacă rolul de mega-regulatori în procesul sistemului financiar
global şi a numit procesul "egoism financiar".

El a concluzionat că ultimele descoperiri au demonstrat că nicio economie
, indiferent de cât de puternică este, nu poate prelua puterile unui mega-regulator şi că este nevoie de noi mecanisme pentru adoptarea unor decizii şi responsabilităţi colective.

Comandantul fortelor NATO in Afganistan: Un acord cu talibanii este o alegere buna

Comandantul fortelor NATO in Afganistan, generalul american David McKiernan, a estimat miercuri ca un acord al autoritatilor cu talibanii este avut in vedere si a considerat ca ar fi "o alegere buna" sa se faca apel la triburi pentru a pacifica tara. Generalul David McKiernan, aflat la comanda Fortei Internationale de Asistenta a Securitatii /ISAF/ a NATO, a estimat ca eforturile de reconciliere in tara trebuie sa fie purtate de guvernul afgan, care ar putea totusi sa conteze pe sprijinul fortei sale. "Noi vom fi acolo pentru a aduce sprijinul nostru in timpul mandatului nostru", a spus generalul.
Intrebat daca un acord cu seful suprem al talibanilor, mollahul Mohammad Omar, este avut in vedere, generalul McKiernan a estimat ca "aceasta este o decizie politica" si trebuie "luata de responsabilii politici".
Presedintele afgan Hamid Karzai a anuntat marti ca a cerut ajutorul Arabiei Saudite pentru a angaja negocieri cu talibanii, care conduc o insurectie mortala, dar ca acestea inca nu au inceput, aminteste AFP, citata de Agerpres.
Inspirandu-se din experienta irakiana, generalul McKiernan a pledat de asemenea pentru un reechilibru al puterii intre guvernul central si triburi. "Mi se pare ca initiativa guvernului afgan de a discuta cu aceste triburi si de a le lega la guvernare, fie la nivel de provincii sau districte, este o alegere buna", a estimat el. Pana la urma, "solutia in Afganistan va fi una politica si nu una militara", a considerat generalul american in timpul unei conferinte de presa la Pentagon, cerand in acelasi timp capacitati militare americane suplimentare.
Deplasarea generalului McKiernan la Washington intervine in timp ce administratia isi reexamineaza strategia militara in aceasta tara pentru a face fata unei recrudescente a violentei.

Americanii au ridicat interdicţia nucleară impusă Indiei

atele Unite au ridicat oficial interdicţia privind comerţul nuclear cu India. Socotit a fi un mare succes al administraţiei Bush, analiştii consideră că mişcarea are rolul de a sublinia dorinţa Washigtonului de a face din India un contracandidat serios al Chinei, notează The Guardian.

Imediat după ridicarea interdicţiei, veche de 34 de ani, preşedintele american George W. Bush a declarat că decizia "va contribui la eforturile noastre de dezvoltare a regimului de neproliferare, la protejarea mediului, la crearea de locuri de munca şi la asigurarea energiei
de care India are nevoie".

Statele Unite, de la critic la partener

Criticii susţin însă că acordul subminează Tratatul de Neproliferare Nucleară semnat în 1968. Potrivit tratatului, statele care nu posedau arme nucleare urmau să nu le construiască nici în viitor. În schimb, marile puteri Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China urmau să ajute restul ţărilor să dezvolte programe nucleare civile.

India a refuzat în repetate rânduri semnarea tratatului. Mai mult, în 1998, al doilea cel mai populat stat al lumii s-a declarat putere nucleară. Iniţial, Statele Unite au fost principalul critic al "încăpăţânatului" stat asiatic, dar Bush a schimbat această perspectivă.

Cu câteva zile în urmă, Franţa a semnat un acord asemănător, prin care companiile din Hexagon vor putea să vândă Indiei tehnoligie nucleară civilă.

Putin critică dur SUA pentru criza financiară

rimul-ministru rus, Vladimir Putin, a criticat dur
SUA pentru ceea ce el a numit inabilitatea sa de a face faţă crizei financiare ce afectează economia
globală, informează The Times.

"Tot ceea ce se petrece în sfera economică şi financiară a început în SUA. Aceasta este o criză reală şi toţi ne confruntăm cu ea", a spus fostul preşedinte rus într-o întâlnire guvernamentală de ieri, de la Moscova.

"Şi ceea ce este foarte trist este că vedem inabilitate în a se lua deciziile potrivite. Nu mai este vorba de lipsa de responsabilitate a unor indivizi, ci de lipsa de responsabilitate a unui întreg sistem, care, aşa cum ştiţi, are pretenţii de a conduce lumea întreagă", a spus Putin, citat de The Times.

Putin a fost critic în special deoarece Congresul american a respins planul de 700 de miliarde de dolari
- respingere care a afectat pieţele financiare
din Rusia foarte tare.

Multe companii
ruseşti au fost lovite dur de criza creditelor. De asemenea, indicii bursieri din Rusia se află cu 50 de procente sub luna mai a acestui an, depăşind cu mult pierderile de pe pieţele vestice. Bursa a fost închisă de mai multe ori de-a lungul ultimelor două săptămâni.

Analiştii spun însă că încrederea investitorilor străini a scăzut în urma acţiunilor Rusiei din perioada războiului recent cu Georgia, precum şi din cauza atitudinii Guvernului faţă de companiile energetice care încearcă să opereze în Rusia şi în alte foste state sovietice.

Putin a mai spus că Rusia va aloca, în 2009, 175 de miliarde de ruble (3,85 de miliarde de lire sterline) din fonduri bugetare pentru a susţine piaţa financiară.

Rusia se teme că aderarea Ucrainei şi Georgiei la NATO va presupune arme nucleare la graniţele sale

derarea Ucrainei şi Georgiei la NATO ar putea conduce la desfăşurarea de arme nucleare tactice pe teritoriul lor şi declanşa o nouă cursă a inarmărilor, a declarat şeful Consiliului rus de Securitate, Nikolai Patruşev, intr-un interviu citat de Reuters.
Patruşev a declarat intr-un interviu acordat cotidianului rus Izvestia că Washingtonul şi NATO urmăresc să domine strategic Rusia extinzand Alianţa pană la graniţele sale.
"Georgia şi mai ales Ucraina, in cazul in care ar adera la Alianţă, pot deveni o rampă de lansare convenabilă pentru desfăşurarea unor forţe de atac terestre, aeriene şi navale, echipate cu arme nucleare de mare precizie şi tactice", a spus el.
"Potenţiala desfăşurare de asemenea arme in Ucraina ar fi strategică, pentru că zona lor de distrugere ar acoperi obiective economice şi militare extrem de importante din partea europeană a Rusiei, inclusiv elemente administrative de stat şi de comandă militară", a spus Patruşev. "Asemenea acţiuni ale americanilor pot agrava spirala neincrederii reciproce şi declanşa o cursă a inarmărilor pe care noi nu ne-o dorim, vreau să subliniez", a adăugat el.
La summitul NATO de la Bucureşti, ţările membre au respins cererile Ucrainei şi Georgiei de a primi
statut de candidate oficiale la aderare, dar au lăsat deschisă această posibilitate pentru viitor.
Patruşev, aliat vechi al puternicului premier Vladimir Putin şi fost şef al serviciilor
de informaţii ruse, a avertizat şi că un posibil atac american lansat de pe teritoriul Georgiei ar presupune "noi ameninţări pentru securitatea naţională a Rusiei".
Relaţiile Moscovei cu Occidentul, deja tensionate de extinderea NATO către est şi proiectul scutului antirachetă american in Europa, s-au deteriorat şi mai mult in august, după conflictul ruso-georgian. Moscova a iritat şi mai mult Occidentul recunoscand independenţa celor două regiuni separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud.