România clarifică cu CE lista localităţilor incluse în Acordul de mic trafic cu Ucraina

România, care a transmis în martie un proiect de Acord privind micul trafic
de frontieră vecinilor non-UE, clarifică cu CE lista localităţilor din jurul graniţei României cu Ucraina, aceasta fiind singura ţară cu care s-au purtat negocieri, a declarat pentrui NewsIn purtătorul de cuvânt al MAE.

"În prezent este în curs de clarificare cu Comisia Europeană lista localităţilor care urmează a fi incluse în zona de frontieră, pe o distanţă cât mai mare", a precizat Cosmin Boiangiu, purtătorul de cuvânt al MAE, referindu-se la Acordul de mic trafic de frontieră.

Potrivit reglementărilor Uniunii Europene, statele membre pot să încheie cu statele vecine care nu fac parte din UE acorduri bilaterale care să înlesnească accesul cetăţenilor care locuiesc în aceste ţări în apropierea frontierei externe a UE. În cazul României, astfel de acorduri pot fi încheiate cu Republica Moldova, Ucraina şi Serbia. Graţie unei astfel de convenţii, locuitorii din apropierea graniţei nu vor avea nevoie de vize, ci vor primi
un permis de mic trafic frontalier local, valabil pe o perioadă de minim un an, care le va permite să se deplaseze liber într-o zonă bine stabilită de la frontiera cu România.

"Proiectul acordului cadru a fost transmis în luna martie 2008 la Kiev, Chişinău şi Belgrad. Până în prezent a răspuns la propunerea României Ucraina, cu care a avut loc o rundă de negocieri în luna iulie", a declarat Boiangiu.

Regulamentul Uniunii prevede că zona de frontieră cuprinde "teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat, către interior
, de o parte şi de alta a frontierei de stat. Orice parte a unei localităţi situată la mai mult de 30 de km, dar la mai puţin de 50 km de linia de frontieră este considerată ca aparţinând zonei de frontieră".

Recent, Ucraina a sugerat, prin vocea ambasadorului său la Bucureşti, că aşteaptă cât mai curând un răspuns din partea autorităţilor române. "Aş dori ca, în cel mai scurt timp, aceste detalii tehnice să se rezolve. Au avut loc consultări între delegaţiile române şi ucrainene, unde am reuşit să facem un proiect al acestui acord. Momentan, aşteptam că România să trimită răspuns la lista cu locaţiile propuse de noi. Mingea este, aşa cum se spune, pe terenul
autorităţilor române", a declarat la sfârşitul săptămânii trecute ambasadorul Ucrainei în România, Markian Kulik.

De altfel, Ministerul de Externe ucrainean anunţa încă din iulie că negocierile au fost finalizate, însă autorităţile române au declarat că unele puncte din anexele acordului nu au fost încă stabilite.

Ambasadorul României la Kiev, Traian Hristea, a declarat la începutul lunii septembrie într-un interviu pentru NewsIn că este optimist că acordul de mic trafic se va semna până la sfârşitul anului 2008. Pe perioada verii, a mai spus acesta, lucrurile s-au mai clarificat, amintind că există necesitatea unor consultări cu partenerii din Comisia Europeană. "În urma finalizării acestor consultări, probabil că se vor încheia şi negocierile pe maginea acestui acord", a declarat ambasadorul român.

Totodată, în timpul vizitei sale din iulie la Kiev, ministrul de externe Lazăr Comănescu declarase că în negocierile dintre România şi Ucraina pe marginea Acordului privind micul trafic de frontieră s-au înregistrat "progrese reale" şi "se întrunesc toate condiţiile" pentru semnarea rapidă a acestuia. Totuşi, nici şeful diplomaţiei române şi nici omologul său ucrainean nu au oferit atunci un termen exact.

În ceea ce priveşte ceilalţi vecini ai României din afara UE, MAE a precizat pentru NewsIn la sfârşitul lunii iulie că Serbia nu a transmis observaţiile sale la proiectul de Acord privind micul trafic de frontieră, dar că ministerul român este încrezător că după instalarea noului cabinet la Belgrad autorităţile vor demara acţiuni concrete în acest sens.

Discuţiile cu Republica Moldova privind acordul de mic trafic nu au avansat din martie pentru că au existat două impedimente. Chişinăul a cerut cu insistenţă semnarea Tratatului de frontieră şi a Tratatului politic de bază dintre România şi Republica Moldova înaintea semnării Acordului privind micul trafic de frontieră. Ulterior, Chişinăul a propus Bucureştiului includerea întregului teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, în zona de mic trafic la frontieră, în condiţiile în care uzanţele interne ale UE stabilesc o zonă de 30 de km pentru micul trafic la frontieră. Un grup de experţi moldoveni s-a aflat la Bucureşti la mijlocul lunii mai, dar, potrivit declaraţiilor oficiale, nu a fost discutat Acordul privind micul trafic de frontieră.

Ministrul Andrei Stratan a ţinut să sublinieze miercuri că Republica Moldova nu condiţionează semnarea convenţiei micului trafic de la frontiera cu România de semnarea tratatului politic şi de frontieră dintre cele două ţări. "Nu este o invenţie politică a Republicii Moldova. Dorim să ne fie respectate aceleaşi posibilităţi care au fost asigurate ţărilor vecine de la celelalte frontiere ale României. Sperăm că în cele din urmă acest document
va fi semnat, pentru că el nu afectează nicidecum interesul dezvoltării politice a României ca ţară membră a Uniunii Europene. Dimpotrivă, ar consolida poziţia sa şi declaraţiile conducerii politice a acestui stat privind independenţa, suveranitatea şi recunoaşterea teritorială a Republicii Moldova. Suntem în aşteptare şi în speranţa că acest impas sau situaţie de suspans politic de la Bucureşti va fi depăşită şi vom avea posibilitate să semnăm nu numai convenţia micului trafic", a spus ministrul moldovean de externe după şedinta guvernului de la Chişinău.

Pe de altă parte, de la Chişinău se fac presiuni la UE pentru semnarea acestui acord. Un partid de opoziţie de la Chişinău a depus miercuri un memoriu adresat Parlamentului European şi Comisiei Europene prin care cere ca instituţiile europene să determine autorităţile moldovene să semneze Acordul privind micul trafic la frontiera cu România.

Vladimir Filat, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, a argumentat decizia de a face apel la structurile europene prin faptul că acordul pentru micul trafic este un document comunitar, depăşeşte cadrul relaţiilor bilaterale moldo-române şi se încadrează perfect în politica europeană de vecinătate. "Este de datoria structurilor europene să se implice. Şi cred că reacţiile vor fi prompte şi acest demers al nostru va avea un impact direct cel puţin la nivelul discursului oficialilor europeni în dialogul lor cu autorităţile moldovene", a declarat Vladimir Filat.

Liderul PLDM a reamintit miercuri la conferinţa de presă că adoptarea Convenţiei de mic trafic de frontieră ar fi în avantajul a aproximativ un milion de cetăţeni moldoveni care ar intra sub incidenţa noilor reguli de călătorie în regiunile frontaliere ale României.

Ministrul moldovean de externe şi-a reluat însă miercuri acuzaţiile mai vechi la adresa partidelor de opoziţie din Republica Moldova care desfăşoară o campanie de informare a cetăţenilor şi de colectare de semnături în sprijinul semnării convenţiei privind micul trafic la frontieră. Andrei Stratan susţine că opoziţia ar exagera presupusele beneficii ale convenţiei, inducând astfel în eroare cetăţenii.