Pretul alimentelor, o miza uriasa. Retailerii vor sa tina cu lunile banii furnizorilor

eprezentantii supermarketurilor si cei ai furnizorilor nu s-au inteles nici pana astazi cu privire la termenul de plata la produsele agroalimentare. Nici unii, nici altii nu vor sa renunte la opiniile lor, ramanand in sarcina Ministerului Agriculturii sa hotarasca acest punct din proiectul de act normativ care va reglementa comertul cu produse
agroalimentare in supermarketuri. Daca furnizorii vor sa li se dea banii pe produsele proaspete in maximum 20 de zile, si pentru celelalte in 45 de zile, retailerii si-au prezentat ultima oferta: 30 de zile pentru produsele proaspete si 60 de zile pentru celelalte.

„Sunt doua puncte asupra carora nu ne-am inteles cu retailerii, inca de anul trecut. Au fost discutii aprinse, la propriu, pe aceste teme. In primul rand, nu am cazut de comun acord asupra definirii pretului de achizitie
si in al doilea rand noi vrem termene de plata mai scurte a facturilor, retailerii le vor mai lungi”, ne-a declarat Valentin Blanaru, directorul executiv al patronatului din industria laptelui - APRIL. „Sunt doua chestiuni in divergenta. Definitia costului de achizitie, furnizorii propunand o alta formulare, desi aceasta exista deja intr-un ordin al ministrului de finante. Nu vedem rostul acestei cerinte, care da peste cap modul in care este calculat costul de achizitie. Problema este insa la termenul de plata. Retailerii au propus un termen de 30 de zile pentru produsele agroalimentare proaspete (paine, legume, fructe, carne si produse refrigerate) si un termen de plata de 60 de zile pentru celelalte produse”, spune si Adrian Manolache, secretarul general al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR). Furnizorii cer insa ori un termen unic de plata, de 30 de zile, la toate produsele agroalimentare, ori un termen diferentiat – 20 de zile pentru produsele proaspete si 45 de zile pentru celelalte produse. „O alta problema care nu a fost discutata la Ministerul Agriculturii este cine va supraveghea daca supermarketurile vor respecta de acum incolo legea. Nu cred ca cei de la Consiliul Concurentei pot face acest lucru, pentru ca acest organism
face controale pe masuri de piata, nu si pe contracte”, mai spune Blanaru. „In plus
, unul dintre secretarii de stat de la ministrul IMM-urilor, Maria Parcalabescu, ar fi vrut extinderea proiectului la toate produsele din supermarketuri. Ceea ce ar intarzia iarasi procedurile. Nu neaparat pentru ca ministerul nu ar fi operativ, dar supermarketurile ar protesta vehement. Au existat consultari doar pe comertul cu produsele alimentare”, spune Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA). Potrivit acestuia, exista si riscul ca, desi Codul de bune practici va fi legiferat, cele 12 taxe impuse pana acum de supermarketuri sa nu fie usor de negociat. „Asta inseamna ca furnizorul care refuza sa plateasca anumite taxe risca sa fie delistat. Oricum, avantajul major pe care il vom avea de acum inainte este ca vom putea vinde micilor magazine de cartier la pret de fabrica - chiar daca majoritatea au fost distruse in proportie de 70%, in ultimii ani - iar supermarketurile pot sa isi puna cate taxe vor”, considera Frumosu.

Agrostar: Se vor legaliza taxe «aberante»
Federatia sindicatelor din agricultura - Agrostar nu este de acord cu transformarea în lege a Codului de bune practici, considerând actul normativ o legalizare a taxelor „aberante” impuse de comercianti producatorilor agricoli si procesatorilor. Agrostar solicita ministerului ca viitoarea lege sa reglementeze si produsele nealimentare si sa elimine taxele privind publicitatea, listarea, taxe de raft, renuntarea la taxa pentru deschiderea de magazin nou si eliminarea contractelor preferentiale care se aplica pentru persoanele juridice din tarile de origine ale multinationalelor.